Critica modelului empirist logic

Stiinta economica are doua componente fundamentale: stiinta economica pozitiva si stiinta economica normativa, care sunt incluse in modelul - empirist logic al stiintei.

Conform acestei orientari toate afirmatiile stiintei trebuie sa aiba coerenta logica si sa poata fi verificate printr-o procedura experimentala. In aparitia empirismului logic un rol deosebit a avut empirismul clasic care a fost combinat cu tehnicile moderne si tehnicile analizei limbajului stiintific dezvoltate de personalitatile stiintifice reunite in Cercul de la Viena. Critica fundamentala a empirismului logic este cea referitoare la statutul acestei interpretari, adica ce ne ofera ea si ce semnificatie i se poate atribui in raport cu stiinta existenta in mod efectiv? La aceasta intebare se poate raspunde in trei feluri: empirismul logic ofera o tratare descriptiva a formularii teroriilor, apoi constituie o abordare normativa a structurii si dinamici stiintei si in acelasi timp reprezinta o explicitare a conceptului general de teorie empirica. Dintre cele trei raspunsuri ramane in discutie idea ca modelul empirist logic al stiintei ne ofera o explicatie metateoretica a ideii de teorie empirica, care este de fapt o reconstructie rationala ce combina aspecte descriptive si normative si care are la baza empirismul clasic.

doctrina semnificatiei cognitive, care nu accepta decat discursul care contine doar termeni de observatie sau termeni ce se refera la contructii logice realizate de observatie principiul verificationist al semnificatiei care presupune ca semnificatia unui termen consta in metoda de verificare a lui necesitatea recurgeri la un limbaj logic ca modalitate ce garanteaza semnificatia cognitiva a lucrurilor exprimate de el.

Prin teza semnificatiei se face o distinctie neta intre propozitiile cu sens al caror adevar sau falsitate pot fi testate empiric si propozitii lipsite de sens, ce tin de constructii speculative situate dincolo de sfera testarii si experintei. Logicianul empirist considera ca propozitiile autentice sunt: sau analitice sau verificabile prin experienta, iar propozitiile care nu sunt nici analitice nici explicabile sunt lipsite de sens, dar pot avea semnificatie poetica sau emotionala pentru care nu se mai pune problema adevarului sau falsitatii. Distinctia mentionata a stat la baza separarii intre stiintele formale de tip logico-matematic constituie numai din enunturi analitice, respectiv, stiintele factuale formate din enunturi sintetice in timp ce, adevarul sau falsitatea enunturilor analitice deriva exclusiv din definitiile termenilor pe care-i contine, independent de dovezile experientei, adevarul sau falsitatea enunturilor sintetice provine din corespondenta cu anumite fapte. Astfel, adevarul ce provine din enunturile analitice are un caracter necesar, pe cand adevarul ce rezulta din corespondenta cu anumite fapte este contingent. Ideile referitoare la semnificatia cognitiva a propozitiilor stiintei au ...