Critica indicelui dezvoltării umane

Indicele Dezvoltării Umane – definiție, caracteristici

Ce este indicele dezvoltării umane?

Indicele dezvoltării umane reprezintă un instrument complex cu ajutorul căruia se măsoară evoluția pe termen lung a nivelului mediu de dezvoltare umană, el fiind sinteza a 3 dimensiuni de bază:

1. Longevitate, măsurată prin speranța de viață la naștere;

2. Nivelul de educație care reflectă gradul de instruire și accesul la un învățământ de calitate;

3. Standard decent de viață, măsurat prin produsul intern brut pe locuitor;

Acesta a fost creat de către economistul Mahbub ul Haq în 1990 și publicat de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, sub denumirea de Rapoarte ale Dezvoltării Umane (Human Development Report) care explorează legăturile dintre dezvoltarea umană și variabilele inflexibile care reprezintă starea economică, socială și demografică a societății.

Programul urmărește relevarea performanțelor diferitelor țări prin construirea de indicatori numerici ai dezvoltării umane. Conceptul de dezvoltare umană este mult mai adânc și mai bogat decât ceea ce poate fi surprins printr-un indice compozit sau chiar printr-un set detaliat de indicatori statistici.

Evaluarea IDU a atras numeroase critici, controverse și sugestii de îmbunătățire.

2. Criticile aduse indicatorului:a) alegerea dimensiunilor

Indicele Dezvoltării Umane a fost criticat de dintr-o serie de motive, inclusiv insuficiența pentru a include orice considerente ecologice, concentrându-se exclusiv pe performanța țării și ierarhizare, nu acordând o atenție sporită dezvoltării dintr-o perspectivă globală și bazată pe motive de eroare de măsurare a datelor statistice și schimbări de formulă de către PNUD, care pot duce la clasificări eronate ale țărilor în categorii de dezvoltare umană precum: “scăzută", "medie", "ridicată“ sau "foarte ridicată".

Alți autori au susținut că Rapoartele Dezvoltării Umane, "au pierdut legătura cu viziunea lor originală și indicele nu reușește să surprindă esența lumii, pe care urmărește să o prezinte". Indicele de asemenea, a fost criticat ca fiind "redundant" și o reinventare "a roții", măsurând aspecte ale dezvoltării, care au fost deja studiate exhaustiv. Indicele a mai fost criticat pentru a avea un tratament neadecvat al veniturilor, lipsa de comparabilitate de la an la an, dezvoltarea și evaluarea în mod diferit în diferite grupe de țări.

IDU nu include o serie de dimensiuni cum ar fi libertatea politică, valorile culturale și mediul înconjurător. În Raportul Dezvoltării Umane din 1991 a existat o tentativă de măsurare a libertății politice, dar, din cauza controverselor privind găsirea unei metode precise de măsurare, această sarcină a fost lăsată instituțiilor academice.

b) Alegerea Variabilelor

S-a propus ca, alături de speranța de viață la naștere, să fie incluse și mortalitatea infantilă și securitatea alimentară pentru a se putea caracteriza mai bine sănătatea unei națiuni, dar mortalitatea infantilă este corelată cu speranța de viață, iar pentru a măsura securitatea alimentară singurele date disponibile sunt cele referitoare la consumul mediu de calorii pe locuitor, medii ce pot ascunde serioase lipsuri.

Economistul Bryan Caplan a criticat includerea de școlarizare în IDU cu argumentul că: “O țară de nemuritori cu un PIB/locuitor infinit, ar obține un scor de 0.666 (mai mică decât Africa de Sud și Tadjikistan), în cazul în care populația ar fi analfabetă și niciodată nu ar fi mers la școală “.

El argumentează: "Scandinavia apare in top în conformitate cu IDU, deoarece IDU este de fapt o măsurare a modului în care țara dumneavoastră este scandinavă. "

c) CALITATEA DATELOR

Datele care stau la baza rapoartelor şi a studiilor asupra dezvoltării umane trebuie să asigure ierarhizări şi comparaţii corecte şi să conducă la concluzii pertinente

Economiștii Hendrik Wolff, Howard Chong și Maximilian Auffhammer au identificat trei surse pentru erorile de date ce apar și anume:

Erorile de măsurare datorate revizuirii datelor

Erorile de date cauzate de actualizarea formulei

Încadrarea greșită a țărilor datorată alegerii unor valori limită inconsistente

IDU conține, datorită erorilor de date, deviații standard variind între 0.03 în cazul SUA și 0.11 în cazul Nigeriei, valori semnificative dacă luăm în considerare scara de la 0 la 1.

Mărimea variațiilor este mai mare când IDU este mai mic.

Autorii sugerează că Organizația Națiunilor Unite ar trebui să renunțe la încadrarea țărilor în grupe, deoarece valorile limită ale acestor grupe par a fi alese arbitrar și pot induce în eroare politicienii, publicul și investitorii care folosesc acest indicator.

Cei trei economiști au calculat probabilitatea de abatere a fiecărei țări de la rangul original și au constatat că în medie, abaterea absolută este estimată a fi de nouă poziții. Calculele au fost efectuate pentru fiecare variabilă în parte prin estimarea variațiilor specifice fiecărei țări pentru variabilele care stau la baza IDU. Se observă astfel că cele mai mari variații de eroare apar în cazul variabilelor privind sănătatea și nivelul de educație pentru țările în curs de dezvoltare.

Aceste calcule arată că declarațiile bazate pe comparații ordinale trebuiesc interpretate cu mare grijă.

d) Corelația dintre variabile

O altă critică adusă Indicelui Dezvoltării Umane se datorează asemănări dintre clasamentul țărilor bazate pe acesta și clasamentul țărilor bazate pe indicatorul PIB/locuitor Se observă astfel o puternică corelație între variabile și între PIB/locuitor și IDU

IDU nu tratează venitul ca un mijloc, dar îl reinterpretează în termenii finalităţilor pe care le deserveşte.

Tomson Ogwang susține că IDU nu dezvăluie informații suplimentare față de cele oferite de PIB /locuitor sau speranța de viață luate separat.

Nor de puncte, sursă http://www.freakonomics.com/2009/05/22/what-does-the-human-development-index-measure/

e) ALTE CRITICI

Mulți economiști consideră IDU ca fiind un indicator inutil care adaugă puțină valoare variabilelor individuale care îl compun.

Ratan Lal Basu consideră că adevărata dezvoltare umană include pe lângă partea materială și cea morală sau spirituală care nu este inclusă în cadrul Indicelui Dezvoltării Umane.

De asemenea din cadrul IDU lipsesc și variabile care ar trebui să ia în considerare sustenabilitatea dezvoltării sau impactul ecologic al dezvoltării.

Variabilele existente nu iau în considerare inegalitățile dintre diferitele regiuni din cadrul unei țări.