Prin originea sa conceptul de concurenta s-a format si s-a folosit din vremuri
stravechi. Reglementarile juridice moderne l-au preluat din limbajul uzual,
completandu-l cu noi caracteristici in scopul adaptarii la cerintele vietii economice
moderne. In general prin concurenta se intelege o confruntare, o lupta intre tendinte
adverse care converg spre acelasi scop. In limbajul obisnuit concurenta este o
competitie, unde oamenii incearca sa existe mai bine decat rivalii lor si care tind sa
obtina ceea ce au obtinut altii, sau chiar mai mult, in aceeasi perioada de timp. Pe plan
social putem avea opozitie intre intelese individuale si cele sociale generale, intre
drepturi si obligatii, intre manifestari altruiste sau egoiste. In plan economic si
comercial, concurenta a fost de la inceput inteleasa ca un factor decisiv in activitatea
productiva si de comert. Adam Smith o denumea chiar "mana invizibila" care,
independent de interventia statului asigura realizarea cererii si a ofertei sub aspectul
interesului fata de produse, marfuri si servicii. Alti autori moderni reduc o parte din
rolul si eficienta concurentei considerand-o ca un tip de comportament al agentilor
economici si un mod specific al activitatii de piata1. Potrivit definitiei adoptate de catre
O.M.C.2, concurenta exprima " situatia de pe piata, in care intreprinderea sau
vanzatorii se lupta in mod independent pentru a castiga clientela , in scopul de a
atinge un obiectiv economic (profituri, vanzari sau impartirea pietei). In acest context
concurenta este adesea echivalenta cu rivalitatea. Aceasta rivalitate poate sa se refere
la preturi, calitate, servicii sau combinatii ale acestora sau a altor factori, pe care
clientii o pretuiesc."
In aceste conditii exercitarea concurentei se bucura de principiul libertatii comertului
dar aceasta libertate e circumscrisa in principii de loialitate, buna credinta si fara drept
de a vatama interesele vreunei persoane sau pe cele generale.
1 Encyclopaedia Universalis,1996, volumul 6, p.319
2 TACIS, UE si Republica Moldova,Implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare, 1999, p.153
39
Asupra notiunii de concurenta se construiesc diferite conceptii si modele, dar
ea se apreciaza ca fiind capacitatea intreprinderii de a asigura o oferta mai buna decat
cea a concurentilor.1
Concurenta reprezinta elementul cheie in functionarea mecanismului pietei si a
economiei de piata in general.
In cadrul mediului in care se desfasoara activitatea, intreprinderile concurente
se afla intr-o dubla ipostaza, respectiv de cumparator si vanzator, plasand astfel
competitia dintre ele in doua planuri. Pe de o parte ele isi disputa furnizorii, prestatorii
de servicii si disponibilitatile de forta de munca, iar pe de alta parte, clientii, urmarind
obtinerea unor conditii cat mai avantajoase.2 Cu unii agenti economici intreprinderea
se afla in competitie numai in calitate de cumparator, cu altii numai in calitate de
vanzator, iar cu altii, in ambele ipostaze.
Ansamblul raporturilor de interactiune in care intra agentii economici in
lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere
formeaza sistemul relatiilor de concurenta.3
O asemenea concurenta isi atribuie o forma de lupta pentru cucerirea pietei, fie
cea de aprovizionare cu mijloacele necesare desfasurarii activitatii (materie prima,
materiale, energie, forta de munca, capitaluri etc.), fie cea de desfacere a produselor
sau serviciilor proprii.
In general, concurenta se desfasoara intre intreprinderi in calitatea lor de
ofertanti ( vanzatori ) , fiecare concurent incercand sa satisfaca cat mai bine nevoile
clientilor, mai bine decat pot sa le satisfaca intreprinderile concurente. Pentru aceasta,
evident, intreprinderea va utiliza mijloacele necesare de concentrare a actiunilor sale in
raport cu nevoile exprimate de cumparatori. Din experienta tarilor cu economie de
piata avansata, gama instrumentelor si mijloacelor utilizate in lupta de concurenta se
dovedeste a fi extrem de larga. Instrumentele luptei de concurenta de natura
economica sunt: reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea
preturilor de vanzare; ridicarea calitatii bunurilor; acordarea unor facilitati clientilor.
Unele instrumente extraeconomice includ: informarea tuturor clientilor; sponsorizarea
unor actiuni sociale; folosirea de unii agenti economici a presiunilor morale asupra
1 Karloff Bengt, Delovaia strateghia,(trad. l. rus), Ed. Economica, M., 1991, pag. 58
2 Florescu C., (coordonator), Marketing, Ed. Marketer, Bucuresti, 1992, p. 59
3 Op.Cit., p.59
40
concurentilor lor; altii speculeaza cu promtitudine situatiile critice (razboaie, crize) etc.
In marketing, mai ales pe plan international, se folosesc o varietate considerabila de
instrumente si actiuni in lupta de concurenta reiesind din particularitatile pietei vizate.
Se intalnesc in activitatea de afaceri modalitati mai mult sau mai putin
"pasnice" in lupta de concurenta. In multe cazuri aceasta lupta se manifesta si prin
forme de actiune mult mai dure si aspre, unele fiind chiar interzise de lege. Insa
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
