Comportamentul consumatorului

Consumatorul, fie el industrial, fie particular, este cel care asimileaza bunurile si serviciile furnizate pe piata de producatori, distribuitori, vanzatori si furnizori. Diferenta intre cele doua tipuri de consumatori consta in faptul ca prima categorie consuma produse finite, iar cea de-a doua este consumatoare de produse si servicii industriale. Desi conceptul prezentat mai sus il prezinta pe consumatori ca pe un individ, notiunea de consumator ar trebui perceputa intr-un context mult mai larg, dat fiind faptul ca el reprezinta o parte a unei colectivitati. Consumatorul reprezinta interese colective, similare si dispersate, alaturi de ceilalti indivizi care formeaza grupul de consumatori.

Deoarece toata lumea consuma, consumatorul reprezinta un concept unic si difuz: statutul de consumator se aplica fiecaruia dintre noi. Grupul consumatorilor este prin natura lui, eterogen. Consumatorul, atunci cand consuma, nu actioneaza ca un producator, muncitor sau cetatean, dar ambiguitatea se naste din faptul ca producatorul, muncitorul sau cetateanul, sunt, in acelasi timp, si consumatori. Acest fapt are un ansamblu semnificativ de consecinte si explica dificultatile pe care le intampina in organizarea intereselor colective ale consumatorilor si gruparea lor. Definitia conceptului de consumator trebuie sa tina seama de particularitatile factorilor economici, sociali si culturali, care determina actiunea diferitelor categorii de indivizi implicati in activitatea de consum. Reactiile, comportamentul si prioritatile unora dintre ei nu sunt, in mod necesar, aceleasi pentru toti si de aceea trebuie stabilita o tipologie diferita a problemelor privitoare pentru fiecare categorie de consumator.

In viata economico-sociala, telul acesteia consta in satisfacerea tuturor nevoilor consumatorului. Aceste trebuinte nu sunt neaparat de ordin material sau financiar – care poti fi satisfacute usor prin intermediul bunurilor si serviciilor materiale – ci pot fi nevoi spirituale, care, prin ele insele intregesc paleta larga a trebuintelor umane. Aceste bunuri, odata obtinute, creeaza anumite sentimente si motivatii care ii determina pe consumatori sa-si schime atitudinea fata de consum ori fata de intreaga activitate socio-economica.

Toate laturile comportamentului consumatorului sunt rezultatul unor procese de natura biologica si psihologica. In cadrul acestor procese, un loc de seama il detine informatia, cea care il ajuta pe cunsumator sa ia decizii. Obtinerea informatiei se face analizand magazinele, preturile, marcile de produse si reclamele, generandu-se astfel stimulii care influenteaza comportamentul consumatorului.

Comportamentul consumatorului, prin definitie, semnifica o totalitate de atitudini, miscari, decizii, stimuli sau chiar sentimente, centrate la nivelul consumatorului, care il influenteaza zi de zi, in activitatea economico-sociala si, cu precarere, in raporturile pe care acesta le are cu agentii economici si cu serviciile furnizate de acestia. Comortamentul consumatorului a evoluat, de-a lungul anilor, foarte mult.

Conform modelului comportamental Marshallian, dezvoltat de A. Marshall, consumatorul doreste, din ce in ce mai mult, sa faca o alegere rationala. Oamenii aleg spre cumparare acele bunuri care le dau cea mai mare satisfacţie pe partea de utilitate/preţ. Aceasta alegere implica o serie de aspecte. Primul ar fi detinerea de catre consumator a unor cunostinte complete asupra nevoilor sale de consum si asupra capacitatii pietei de a oferi o multime de alternative de consum posibile. Apoi, in al doilea aspect ar fi faptul ca, in alegerea unui bun sau serviciu, fiecare consumator are o atitudine diferita, alegerea sa depinzand de factori culturali, sociali, educationali. Apoi, decizia alegerii unui produs depinde de posibilitatea alocarii resurselor financiare de care consumatorul dispune. Al patrulea si cel din urma aspect se refera la faptul ca, un consumator e satisfacut de un produs datorita calitatilor pe care acesta le are, si nu neaparat din cauza atributelor care definesc produsul. Principiul coerentei spune ca un produs (marca) A este preferat altui produs (marca) B datorita trasaturilor sale (design, pret, cost redus de intretinere,calitate si sentimentul pe care il exercita posesorului) si nu a atributelor care definesc produsul (manevrabilitate, fiabilitate, siguranta etc.).