Comerțul Internațional

Comerţul constituie unul dintre actele fundamentale ale societăţii care definesc locul economiei în ansamblul vieţii sociale.

Comerţul constituie o preocupare străveche a oamenilor.În cadrul acestuia comerţul exterior sau internaţional a fost întotdeauna un domeniu privilegiat de activitate.

Participarea ţărilor la schimburile comerciale internaţionale contribuie la adîncirea decalajelor dintre ţările puternic industrializate şi cele sărace sau aflate în curs de dezvoltare,la exploatarea muncii copiilor,la extinderea practicilor neloiale.

Există opinii conform cărora “pentru multe ţări ,insuficienta ancorare în comerţul mondial reprezintă,în ultimă instanţă,sărăcie”.

John Stuart Mill aprecia că:”deschiderea spre comerţul exterior..are uneori efectul unui fel de revoluţie industrială într-o ţară ale cărei resurse sunt deficitare”.

Pornind de la ideea că participarea ţărilor la schimburile comerciale internaţionale determină progresul unei naţiuni,economiştii au încercat de-a lungul timpului să explice printr-o diversitate de teorii mecanismele comerţului internaţional.

1.Obiectul de studiu al teoriei comerţului internaţional

Nucleului obiectului de analiză al teoriei comerţului internaţional îl reprezintă fundamentarea criteriilor cu valoarea explicativă şi normativă pentru participarea ţărilor la diviziunea muncii şi comerţul internaţional.

Primele încercări de analiză teoretică a schimburilor internaţionale întreprinse de mercantilişti rămân orientate doar spre avantajele generate de comerţul exterior şi măsurile de politică comercială adecvate pentru însuşirea lor.Ulterior în opera clasicilor obiectul teoriei comerţului internaţional se extinde şi se definitivează.

Criteriile de structurare a specializării internaţionale şi a comerţului exterior dezvăluie noi probleme care se înscriu în completarea sferei de cuprindere a obiectului de analiză a teoriei comerţului internaţional:

• definirea avantajelor pe care le degajă specializarea internaţională şi structurarea exporturilor şi a importurilor după anumite criterii;

• explicarea modului de repartiţie şi însuşire a acestor avantaje de către partenerii de schimb;

• formularea de recomandări de politică comercială care să asigure maximizarea acestor avantaje.

Aceste probleme principale care constituie obiectul teoriei comerţului internaţional au fost sesizate încă de la începuturile analizei teoretice a schimburilor comerciale internaţionale de mercantilişti şi de economiştii clasici.