Comerțul cu amănuntul pe timp de criză

Cap I. Rolul şi funcţiile comerţului cu amănuntul în economia de piaţă

Comerţul cu amănuntul este activitatea care implică vânzarea de bunuri şi servicii către consumatori pentru folosinta personală, a familiei, sau pentru utilizare casnică. Aceasta cuprinde bunuri tangibile sau netangibile, nu presupune utilizarea obligatorie a unui magazin şi poate fi făcută de producător, alte persoane ca şi de firme specializate în vânzarea cu amănuntul.

Analiza rolului economic al comerţului cu amănuntul trebuie să plece de la faptul că vânzarea cu amănuntul este indispersabilă în viaţa economico-socială a unei societăţi, un asemenea rol rămânând acelaşi, fie că este vorba de comerţul tradiţional, realizat prin intermediul micilor magazine, fie că se au în vedere marile unităţi comerciale, de dimensiuni impresionante, de tipul supermaketurilor.

Cum deosebim comerţul cu amănuntul? Acesta prezintă anumite caracteristici:

- mărfurile comercializate sunt destinate majoritar consumului individual

- vânzarea - cumpărarea are loc prin intermediul relaţiilor băneşti

- mărfurile sunt vândute în părţi mici, corespunzător unei persoane sau unei familii într-o anumită perioadă de timp

- prin vânzare mărfurile părăsesc sfera circulaţiei şi intră în sfera consumului

- valoarea tranzacţiei este relativ mică

- cumpărătorul poate face obiecţii la bunurile respective, obiecţii care nu au putut fi prevăzute

- în multe cazuri vânzătorul poate fi expus locaţiei de gestiune

În cadrul procesului de circulaţie a mărfurilor comerţul cu amănuntul îndeplineşte o serie de funcţii specifice, respectiv:

a. cumpără mărfuri pe care apoi le revinde în cantităţi mici, în stare de a fi întrebuinţate. Această funcţie generează avantaje deosebite pentru cumpărători, care, pe de o parte , nu trebuie să-şi mobilizeze fondurile băneşti decat pentru achiziţionarea cantităţilor corespunzătoare nevoilor pentru consumul curent, deci pentru o perioadă limitată de timp, iar pe de altă parte, aceştia nu mai au grija depozitării şi păstrării unei cantităţi de produse care ar depăşi consumul lor curent.

b. Asigură prezenţa sa în toate zonele, localităţile şi punctele populare. O asemenea funcţie implică dezvoltarea unei reţele comerciale diversificate, amplasarea unităţilor comerciale în toate punctele de consum şi funcţionarea acestora în toată perioada anului, potrivit unui program corespunzător socilitărilor consumatorilor.

c. Asigură un sortiment larg şi complex de mărfuri, punând la dispoziţia clientului toate produsele realizate de producători. Prin intermediul unei asemenea funcţii, se asigură populaţiei atât posibilităţi maxime de aprovizionare cu mărfurile necesare şi dorite, cât şi largi posibilităţi de alegere a produselor pe care le consideră a fi cele mai potrivite satisfacerii nevoilor.

Cap II. Structura comerţului cu amănuntul

Pentru satisfacerea preferinţelor consumatorilor , detailiştii caută să-şi modernizeze activitatea de vânzări şi servicii astfel ca să poată îndeplini gusturile consumatorilor. În practică, astăzi se constată că, indiferent de categoria de produse vândute, delailiştii se încadrează în patru niveluri de servicii oferite clienţilor:

1. Magazin cu autoservire

2. Magazin cu alegere directă

3. Magazin cu servire limitată

4. Magazin cu servire completă

O altă clasificare are în vedere locul în care se realizează procesul de vânzare şi de sortimentul de mărfuri comercializat, comerţul cu amănuntul şi în funcţie de aceasta comerţul poate fi structurat astfel:

1. Comerţul în magazine, care cuprinde:

- Comerţul cu dominantă alimentară, în cadrul căruia distingem:

- Comerţ cu mărfuri alimentare generale, ce se desfăşoară cu precădere în hipermagazine, supermagazine, magazine populare, magazine hard-discount;

- Comerţ cu mărfuri alimenare specializate (brutării, pescărie, măcelărie, cofetărie, etc);

- Comerţul cu dominantă non-alimentară, care cuprinde:

- Comerţul nespecializat, care se desfăşoară în magazine de tipul: mari magazine, magazine de solduri, magazine de tip bazar;

- Comerţ specializat, care se desfăşoară în marile suprafeţe specializate, suprafeţe medii specializate, buticuri.

2. Comerţul fără magazine, care cuprinde:

- Vânzarea pe bază de catalog;

- Vânzarea prin TV;

- Vânzarea la domiciliu;

- Vânzarea prin poştă;

- Vânzarea prin Internet (comerţ electronic);

- Vânzarea prin telefon.