China in Context Geopolitic

Extras din referat Cum descarc?

Cand vorbim despre China prima imagine care ne vine in minte este aceea a unui stat suprapopulat. In mod constant, de-a lungul istoriei, populatia chineza a reprezentat o cincime din cea mondiala, fara variatii semnificative. In termeni contemporani vorbim de o populatie egala cu cea a Statelor Unite, fostei URSS, Uniunii Europene si Japoniei, toate la un loc. Niciun razboi si nici o infrangere nu i-au putut stirbi identitatea, iar acolo unde ofensiva nu a reprezentat o solutie a fost inaltat Marele Zid Chinezesc, constructie unica prin indrazneala de a proteja acest teritoriu imens, singura care datorita lungimii de aproape 4000 de kilometri este vizibila si din Cosmos.
Prezenta Chinei in zona economica a fost intotdeauna semnificativa, fiind suficient sa ne gandim la Drumul Matasii, cand produse traditionale precum matasea, portelanul, mirodeniile ajungeau in Europa. Este, cu siguranta, primul caz atestat de export la distante atat de mari, de mii de kilometri, si este de asemenea prima data cand entitati statale europene au resimtit presiunea economica chineza. Deja Imperiul Roman isi facea griji pentru balanta sa economica stabilizata in zona deficitului, pentru ca singurul produs acceptat pentru matasea chinezeasca era aurul, ducand la scaderea masiva a rezervelor. Intr-o epoca mult mai tarzie parintele economiei moderne, Adam Smith, in celebra sa lucrare, "Avutia natiunilor", scria: "China a fost dintotdeauna una dintre cele mai bogate, adica una dintre cele mai fertile, bine cultivate, harnice si populate tari din lume. Se pare, totusi, ca de mult timp stagneaza. Marco Polo, care a vizitat-o acum mai bine de cinci sute de ani descrie agricultura, industria si popularea sa aproape in aceeasi termeni precum calatorii zilelor noastre. Poate ca a atins deja de ceva vreme intreaga bogatie pe care natura legilor si institutiilor sale i-a permis sa acumuleze". Intr-adevar, se vedea in vremea lui o stagnare, chiar o usoara decadere, tinand cont ca pana in secolul XVII exista un leadership mondial incontestabil in domeniile agricol, al inovatiei industriale, al nivelului de trai. In ciuda stagnarii, 28.7% din economia mondiala apartinea Imperiului Celest, in 1820.
Este posibil ca Marea Britanie sa fi avut un rol deloc neglijabil in pierderea de prestigiu international suferita de China in timpul perioadei numite "secolul rusinii". Prin impunerea opiului ca moneda de schimb, prin infrangerea zdrobitoare a flotei chineze si prin impunerea Tratatului de la Nanking s-a produs o schimbare fara precedent a realitatii locale. Iesirea fortata din izolare a avut si o parte pozitiva. In ciuda infrangerii de moment, China a inteles ca intr-un fel sau altul va trebui sa se reformeze, sa devina capabila sa concureze de la egal la egal cu fortele occidentale. Un contact traumatic, dar necesar pentru desteptarea potentialului acestei natiuni.
Economia si industria 
China de astazi se prezinta ca o putere regionala, aflata in proces de escaladare a ierarhiei economiilor lumii. Este suficient sa mentionam ca potrivit estimarilor expertilor in urmatorii 10-20 de ani va depasi economia americana, devenind prima putere economica, dupa ce in 2010 a depasit economic Japonia (aflata pe locul doi). Exista multe lumini si umbre in situatia actuala. Conform estimarilor proprii, China are o fereastra de oportunitate strategica, ce va expira in 2020, ca sa isi atinga adevaratul potential al fortelor sale. De aceea niciun mijloc nu este neglijat in acest sens, ajungandu-se la cresterea masiva a exporturilor, care deja ating primul loc pe plan mondial in 2010. Multe dintre produsele prezente pe piata interna, fie proprii, fie marci straine, au un pret mult mai mare in China decat in SUA. Se ajunge la situatia paradoxala in care un turist chinez achizitioneaza un produs de pe piata americana la o treime fata de valoarea unuia similar din tara natala. Aceasta pentru ca importurile sunt descurajate pe cat posibil, la fel ca si "produsele de lux", denumire cu care poate fi etichetat orice marfuri pe care statul nu le doreste, din motive de concurenta.
Impactul chinez s-a facut simtit treptat. Pana la inceputul anilor `80 era nesemnificativ, in raport cu slaba competitivitate a industriei. Prin deschiderea economiei chineze catre investitii straine, relocalizari industriale si stimularea sectorului privat a avut loc dezvoltarea de astazi. Exista un curent de opinie care afirma ca actuala crestere economica urmeaza modelul japonez. La ora actuala, desi depasita in 2010 ca PIB, Japonia ofera in continuare un exemplu demn de studiat. In anii `60 premierul Hayato Ikeda dadea startul unui deceniu incredibil de dezvoltare prin adoptarea "Japan's Income Doubling Plan". Masurile cele mai importante erau: taieri de taxe, marirea cheltuielilor legate de asigurarile sociale, micsorarea inegalitatilor sociale. Aceasta a condus la un deceniu de cresteri de PIB de 10% pe an. China a atins un nivel similar, cautand la ora actuala sa creasca cererea interna pentru a-si face economia mai putin dependenta de export. Dilema actuala, subliniata de prof. Ting Lu, economist la Bank of America Merrill Lynch este ca tara ar vrea sa sprijine o crestere a salariilor inferioara cresterii PIB-ului, in acelasi timp cu cresterea cat mai mare a castigului si economisirii. Reglementand prea mult si in maniera prea rigida guvernul chinez risca sa blocheze delicatele mecanisme economice. Reala crestere de salarii in industria chineza se datoreaza astazi mai degraba demografiei decat economiei. Pur si simplu firmele chinezesti gasesc astazi mai putini tineri disponibili pentru muncile intensive, decat acum 10 ani. O alta asemanare cu situatia japoneza este politica monetara. Acolo unde excesul de lichiditati aruncate pe piata japoneza (ulterior Acordului Luvru, 1987) a dus la bule speculative, avem situatia similara din China. Ingrijorata de criza mondiala, conducerea a decis sa sprijine sectoarele care se bazau pe export si care au fost inundate cu ajutoare si credite ieftine statale. Riscul actual este comparabil cu cel japonez, cu mentiunea ca aprecierea FMI-ului este mai optimista. Potrivit lui Papa N'Diaye, din board-ul aceleiasi institutii, datoriile private si publice sunt mult mai mici decat cele japoneze. Trebuie luat de asemenea in considerare si un efect in timp al acelei populatii chineze inca sarace. In marea ei majoritate de provenienta rurala, populatia Chinei continentale a reprezentat in general un rezervor de forta de munca ieftina pentru regiunile costiere, mai industrializate. Insa migratia inspre acestea nu poate continua la infinit, datorita, mai ales, aglomerarii excesive a marilor metropole. In plus exista deja un fenomen de migrare al intreprinderilor private catre interior, in cautare de costuri umane mai mici. Pe masura ce acest trend va continua vom putea asista la o contributie din ce in ce mai semnificativa a Chinei interne la PIB-ul national, inclusiv cel pe cap de locuitor. Aceasta chiar daca dezvoltarea acelorasi regiuni costiere se va diminua, treptat, odata cu atingerea potentialului maxim dat de conditiile locale. Insa exista un maxim al capacitatii altor tari, importatori traditionali precum SUA de a absorbi volumul de export rezultat, motiv in plus pentru o stimulare a dezvoltarii cererii interne. Aceasta situatie va constitui, fara indoiala, un factor moderator pentru urmatorii aproximativ 10 ani, fara a-i rapi tarii sansa de a deveni lider mondial ca PIB. Se duce o lupta pentru gasirea de noi piete unde capitalul financiar excedentar sa poata fi investit. In goana dupa valorificarea imenselor rezerve de valuta, China a ajuns sa faca propuneri de ajutor financiar pentru statele europene in dificultate, precum si investitii uneori imposibil de recuperat in restul globului. Teama unui dolar devalorizat, care sa afecteze cele aproximativ 2,87 trilioane de dolari rezerve valutare, mare parte fiind alcatuite din bonduri americane, stimuleaza nevoia de a le gasi urgent un plasament. S-a ajuns deja in situatia greu de imaginat anterior ca valoarea investitiilor in imprumuturi acordate unor state sa o depaseasca pe cea a Fondului Monetar International, generand mari temeri. FMI a facut o propunere ca pe viitor sa alcatuiasca o strategie comuna, pentru a nu ajunge in situatia unei concurente pe piata imprumuturilor. O asemenea perspectiva este oricum ingrijoratoare, data fiind directionarea imprevizibila a capitalurilor chineze catre beneficiari. O distributie grafica a investitiilor, impreuna cu evolutia lor in timp si pe categorii da o imagine mai exacta, fiind luat in calcul intervalul 2005-2009.


Fisiere in arhiva (1):

  • China in Context Geopolitic.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!