Cauze ale Crizei Economice Contemporane

Capitolul I – Criza economică

Criza economică poate fi definită ca fiind o situație în care economia unei țări trece brusc printr-o scădere a forței sale, scădere adusă de regulă de o criză financiară.O economie ce trece printr-o criză economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichidităților și o creștere / scădere a prețurilor din cauza unei inflații / deflații.Crizele economice pot lua forma unei stagflații, unei recesiuni sau unei depresii economice, și uneori poate duce la colaps economic.

Crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate pronunţată, fiind deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere pe majoritatea pieţelor (pieţele de capital, piaţa petrolului, pieţele monetare şi va- lutare, piaţa muncii etc.). În situaţii de criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor, teamă sau chiar panică. Instinctul nostru de apărare şi de conservare ne îndeamnă să ne comportăm

uneori iraţional şi să accentuăm şi mai mult această volatilitate, deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avem filtrăm informaţia şi înţelegem

fenomenul în felul nostru transpunându-l apoi într-un anumit comportament legat de piaţă.

Capitolul II

Impactul crizei asupra economiei României

Conectarea tot mai intensă a economiei româneşti la fluxurile economice internaționale (reale şi de capital) a favorizat procesul de catching‐up înregistrat în ultima perioadă, evoluție evidențiată de ritmurile de creştere din perioada 2000‐2008. Însă, o economie emergentă, încă marcată de rigidități structurale, deschisă la piața externă, poate fi profund afectată de asemenea conjuncturi economice nefavorabile. După cum observăm, propagarea crizei economico‐financiare din SUA şi Marea Britanie a atins şi economia românească, care de la o creştere de 7,9% a PIB real în 2008 (e adevărat, artificială) se vede în situația de a‐şi reduce semnificat ritmul, fiind posibil să se ajungă la o rată chiar negativă în anii următori.

Analiza efectelor asupra economiei noastre vizează mai multe planuri: evoluția volumului producției, comenzilor în industrie, situația pe piața muncii şi evoluția şomajului, iar în final analiza ritmului investițional în economie. Datele ce au stat la baza prezentei analize sunt oferite de BNR, prin Buletinul de conjunctură din martie 2009.

Producția de bunuri

În România, oscilațiile conjuncturale în evoluția volumului producției în industrie şi construcții sunt prezente chiar şi în perioada anterioară lunii septembrie‐octombrie 2008. Însă, după această perioadă, în intervalul octombrie – ianuarie, se constată o reducere a producției în aceste domenii, cel industrial fiind cel mai afectat.

Deşi graficul următor surprinde persistența dificultăților cu care se confruntă acest sector, totuşi previziunile cuprinse în Buletinul de conjunctură al BNR ilustrează o revenire a ritmului de creştere a producției începând cu luna martie. În sectorul industrial, revigorarea este generată de industria producătoare de maşini (a cărei cerere internă este suplimentată şi de o creştere a cererii externe, mai ales pe piață germană). Tot o evoluție pozitivă se aşteaptă să înregistreze şi industria materialelor de construcții şi cea de prelucrare a petrolului. Industria metalurgică şi conexă (construcții metalice etc), care s‐a confruntat cu o reducere a producției şi comenzilor în patru‐cinci luni, pare să întrerupă evoluția negativă şi să aibă o uşoară creştere in perioada urmatoare. Ramuri industriale precum cea textila,

incaltaminte, confectii, pielarie vor înregistra şi în continuare o scădere a volumului producției, fiind direct influențate de reducerea cererii agregate (in special cea de bunuri finale venită din partea populației) şi de reducerea veniturilor.

Evoluția volumului producției.