Aparut la inceputul Evului Mediu, feudalismul pare a fi dupa parerea mea unul din cele mai slabe sisteme economice pe care le-a cunoscut omenirea. Fiind o continuitate mai evoluata a sclavagismului in care proprietarul isi suprima sclavul , in cazul feudalismului clerul si nobilimea isi dominau vasalii. In general, feudalismul e caracterizat prin preponderenta economiei de subzistenta asupra celei de piata, prin inzestrarea producatorului direct cu utilaje de productie, in timp ce pamantul este in general proprietatea cu caracter personal a stapanului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producatorului direct, asigurata prin constrangerea extraeconomica (ostile, arnautii, ceausii, pandurii), si prin nivelul scazut al tehnicii dar ridicat al nesigurantei, care obliga producatorul sa apeleze la stapan. Inceputul dezagregarii economiei feudale este marcat de pe la sfarsitul Evului Mediu Timpuriu sec.XI-XIII, cand crestinatatea medievala a fost teatrul unei revolutii comerciale legate de cateva mari fenomene referitor la care e greu de deslusit in ce masura au fost cauze sau efecte. In primul rand incetarea navalirilor: germanii, scandinavii, nomazii stepelor eurasiatice, sarazinii incetara curand sa mai patrunda inima crestinatatii, de a se mai rostogoli val dupa val peste hotarele ei. Incaierarilor lor le succed schimburi pasnice aparute de altfel modest chiar in toiul luptelor acestei lumi vrajmase dovedindu-se de acum mari centre de productie si consum: blanuri, grane, sclavi unde lumea nordica si rasariteana le ofera si in acelasi timp sunt cerute de marile metropole ale lumii musulmane de unde, in schimb, vin in abundenta metalele pretioase ale Africii si Asiei. O alta premiza a dezagregarii feudalismului este in Evul Mediu tarziu (secolele XVI-XVII), cand se formeaza elementele de baza ale sistemului capitalist, numai puterea regala puternica este capabila sa consolideze si sa sprijine cladirea publica agitata. Ea a fost in masura sa asigure dezvoltarea economica si sa modereze antagonismele sociale in crestere. Dar, in acelasi timp, puterea regala se ridica din ce in ce mai mult deasupra societatii, se bazeaza pe centralismul birocratic, fortele militar-politienesti si eliminarea opozitiei politice. Astfel, in ultima sa etapa, statul medieval apare sub forma unei monarhii absolute. Caderea absolutismului a insemnat deja sfarsitul vechiului regim si inceputul unei noi istorii care a dat lumii exemple de stat reprezentativ si democratic. Odata cu revolutia comerciala din sec.XI-lea apare ca fenomen istoric si politic burghezia. De la inceput ea se dezvolta in orasele din centrul Europei in care se practica intens comertul. Initial burghezia era reprezentata de oamenii care ,,traiesc in Burg ". Burghezia incepe sa isi faca prezenta tot mai mult in societatea medievala incepand cu sec.XII-lea cand incep amplele miscari renascentiste in urma carora au loc primele aparitii ale exodului si urbanizarii rurale. Totusi aceasta aceasta mica burghezie care infloreste in orase libere, se caracterizeaza prin faptul ca produce doar pentru a-si asigura propriile nevoi. Tot din secolul al XI-lea pana in secolul al XII-lea Europa occidentala a traversat o perioada de intensa activitate tehnologica, fiind una dintre epocile cele mai fecunde in inventii din istoria omenirii. Aceasta epoca s-ar fi putut numi ,,prima revolutie industriala,, daca revolutia engleza din secolele al XVII-lea si al XIX-lea nu ar fi fost deja gratificata cu acelasi titlu. In Europa, Evul Mediu a dezvoltat folosirea masinilor in toate domeniile, mai mult decat oricare alta civilizatie. Este unul dintre factorii hotaratori ai preponderentei emisferei occidentale asupra restului lumii. Daca antichitatea cunostea masinile, ele nu au fost folosite decat limitat. Societatea medievala a inlocuit munca manuala, adesea munca fortata a sclavilor, prin masini. Resursele energetice din Europa aveau un potential foarte mare. Una dintre aceste energii este energia fluviala sau cea a morilor de apa. Aceste ,,uzine,, aparute in Europa tot mai frecvent dupa sec.XI-lea au reusit sa dea acel impuls de care avea nevoie societatea medievala spre o noua etapa de dezvoltare. Morile de grau reprezentau importante locuri de contact si de intalnire unde oraseni si sateni care se intalneau cand veneau sa-si macine granele. Acestea reprezentau nu doar un mijloc de dezvoltare economica, dar si o metoda de raspandire a informatiei, lucru important in perioada feudalismului cand oamenii de rand sau vasalii erau tot mai izolati de cealalta parte a societatii. O astfel de interactiune dintre lumea urbana si cea rurala ar putea sa fi fost un bun mijloc de raspandire a ideilor burgheze.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
