Bunăstarea economică și problema sărăciei

Cuprins referat Cum descarc?

1. Bunastarea economica
1.1 Bunastatrea individuala
1.2 Functia bunastarii sociale 
1.3 Bunastarea economica mondiala
2. Problema saraciei
2.1 Saracia la nivel mondial
2.2 Saracia in Republica Moldova in anul 2015
3. Concluzii
4. Bibliografie:

Extras din referat Cum descarc?

Inegaliatatea intre oameni este una dintre cele mai controversate probleme social- economice in lumea economistilor si politicienilor. Inegaliatea se manifesta in impartirea oamenilor in bogati si saraci.
Ideea de bunastare a fost dintodeauna in atentia oamenilor. Formularea ei s-a realizat de-a lungul timpului de pe pozitii si in conditii de referinta diferite. Bunastarea ca situatie optimala la care aspira individul nu presupune agonisirea economica fara oprire si nu provoaca obligatoriu distanta bogat-sarac. Problema saraciei este una de importanta ce inseamna o viata lipsita de sansele de a trai in cadrul unui anumit standard minim de nivel de trai.
1. Bunastarea economica
Dorinta permanenta a individului de a ajunge la un nivel satisfacator de bunastare a reprezentat, de-a lungul timpului. Bunastareaare doua aspecte - materiala si spirituala - ceea ce reprezinta, de fapt, scopul tuturor stiintelor cu caracter aplicativ, al fiecarei ramuri a stiintei economice, al stiintelor sociale, al ecologiei, 
Desi notiunea de bunastare are ca element central individul, ale carui nevoi sunt mai mult sau mai putin satisfacute la diferite niveluri ale bunastarii, aceasta a devenit un obiectiv esential si la nivel de stat, guvern, organizatii politice si organisme internationale. Acestea se ocupa in primul rand de bunastarea economica, datorita faptului ca de ea se leaga, intr-un fel sau altul, orice problema a unei societati, dar printre obiectivele lor se numara si cele legate de protectia sociala, sistemul de asigurari sociale, problemele ecologice, sanatate, cultura si invatamant, de care depinde obtinerea acelui optim pe care il numim bunastare.
La nivel individual, bunastarea depinde de numeroase elemente dintre care cele mai importante sunt veniturile, nivelul consumului, siguranta sociala, aspecte personale precum gradul de cultura si educatie (care genereaza anumite nevoi spirituale), familie, sanatate Toate acestea se modeleaza in functie de sistemul nevoilor individuale, dependente de mediul social la care individul se raporteaza, nivelul de satisfactie depinzand in mod direct de pozitia in cadrul ierarhiei sociale. Acest fapt dovedeste aspectul accentuat subiectiv al aprecierii bunastarii individuale.
Stiinta economica, pentru a ajunge la posibilitatea de a masura si compara diferitele niveluri de bunastare, a fost nevoita sa elimine dintre criteriile de apreciere pe cele cu un grad prea mare de subiectivitate. Se ajunge astfel la o definire a bunastarii mai putin legata de individ, ceea ce nu inseamna ca individul impreuna cu nevoile sale nu mai reprezinta punctul central al conceptului de bunastare, ci ca printr-un proces de obiectivizare si generalizare poate fi studiata bunastarea unui grup sau a intregii societati. in general, e acceptata ideea ca bunastarea generala este suma bunastarii individuale. O crestere a bunastarii generale e considerata orice ameliorare a bunastarii unui individ care nu duce la reducerea bunastarii altui individ.
Dictionarul economic defineste bunastarea economica - acea stare a conditiilor naturale de capital si de cultura, care asigura integritatea vietii biologice, satisfacerea nevoilor de ordin material, social, spiritual, care sa permita manifestarea continua si in progres a personalitatii umane.
Dupa alti autori "bunastarea se constituie ca o modelare a sistemului de nevoi potrivit cadrului social - economic in care este integrat individul (proprietate, nivel al consumului, starea materiala in ierarhia societatii )". Bunastarea sociala se defineste prin "capacitatea de satisfacere a preferintelor individuale ale membrilor unei colectivitati"
Bunastarea poate fi abordata si dintr-o perspectiva sistemica, din care sistemul bunastarii natiunii este vazut ca fiind compus din doua subsisteme:
a) subsistemul nivelului de trai material, in componenta caruia intra consumul de bunuri alimentare si nealimentare, precum si consumul de servicii;
b) subsistemul nivelului cultural al populatiei, care cuprinde instructia publica, sanatatea publica, activitatile din domeniul cultural si al artei.
Acestea sunt in mod direct influentate de sistemul avutiei nationale si de sistemul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice.
1.1 Bunastarea individuala
O alta abordare isi are punctul de plecare in definitia bunastarii individuale.
Aceasta, dupa Nicholas Barr are trei componente: 
bogatia fizica constituita din bunuri durabile;
bogatia financiara include actiuni, obligatiuni si conturi bancare; 
capitalul uman este si el tot o forma de bogatie, intrupata in indivizi ca rezultat al invatarii si pregatirii, avand doua surse diferite: pe de o parte este rezultatul investitiei trecute in educatie si pregatire (ceea ce majoritatea oamenilor inteleg prin capital uman), iar pe de alta parte reprezinta rezultatul talentului natural.
Fiecare tip de bogatie are ca rezultat un venit (beneficiu material sau nematerial, avantaj obtinut de pe urma a ceea ce individul poseda), iar toate aceste trei tipuri de bogatie impreuna reprezinta bunastarea individuala. Astfel, bogatia lizica produce venituri non - banesti sub forma serviciilor (exemplu: locuinta care ofera adapost, televizorul) dar poate produce si venituri banesti (o casa prin inchiriere). Bogatia financiara produce venituri dobanda). Capitalul uman produce venituri in mai multe forme. Pornind de la ideea ca un individ isi imparte timpul intre munca si odihna sau timp liber, capitalul uman produce venituri in ambele situatii. Cand individul munceste, utilizarea capitalului uman are ca rezultat obtinerea unui venit banesc (exemplu: salariul) dar si un venit non-banesc ca satisfactia obtinuta prin munca (care poate fi pozitiva sau negativa). Cand nu munceste, utilizarea propriului capital uman genereaza un avantaj care nu este de natura baneasca - petrecerea timpului liber (care de asemenea poate avea o conotatie pozitiva sau negativa), dar si un venit sub forma productiei proprii (muncile menajere, gradinarit).

Fisiere in arhiva (1):

 Bunastarea economica si problema saraciei.docx

Bibliografie

1. Dobrota Nita, (coord.), Dictionar de economie, Editura Economica, 1999 
2. Ivotiu Mariana, teoria si practica bunastarii, Editura Teora, 2000, p. 197
3. Economie, Editia aV-a, Editura Economica