Bugetele Locale din România la Cote de Avarie

Argument

Studiul Bugetele locale din România la cota de avarie prefigurează o nevoie imperativă de reflecţie asupra mecanismelor actuale de finanţare şi de management al bugetului public la toate nivelurile administraţiei, pe fondul crizei economice fără precedent în istoria recentă a României şi a întregii Europe.

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor iminente de blocaj generalizat în funcţionarea administraţiei îndeosebi la nivelurile inferioare (comune şi localităţi mici). Acest fenomen se datorează în primul rând unui mod defectuos de înţelegere a autonomei locale care nu a condus, aşa cum ar fi fost firesc, la o dezvoltare durabilă a comunităţilor prin forţe proprii, ci a fost confiscată de decidenţii politici care s-au folosit de relaţia personală cu partidele aflate în diferite momente la guvernare pentru a atrage resurse din toate părţile, fără a avea programe coerente pe termen mediu şi lung. Consecinţa firească a acestor practici a fost aceea că, odată cu schimbările politice, alimentarea bugetelor locale cu resurse de la Bugetul de Stat a fost sistată, multe dintre proiectele de investiţii începute fiind astăzi abandonate.

Transformarea procesului de construcţie a bugetelor publice într-o continuă negociere politică ce nu a avut la bază nevoile reale de dezvoltare a administraţiei, ci mai degrabă ambiţii de ascensiune rapidă a unor lideri locali ajunşi la un moment dat în poziţii de putere degenerează astăzi într-un diagnostic îngrijorător: nici-o localitate din România nu este în momentul de faţă capabilă să supravieţuiască prin forţe proprii, ci este într-o măsură covârşitoare dependentă de Bugetul de Stat.

The study Local budgets in Romania at the rate of failure looming imperative need for reflection on the current funding mechanisms and public budget management at all levels of government, the economic crisis unprecedented in recent history of Romania and throughout Europe.

The study draws a warning about the inherent dangers in the functioning of the administration especially at lower levels (communes and small towns). This phenomenon is primarily due to a defective understanding of local government which has not resulted, as would be natural, in the sustainable development of communities through their own forces, but was seized by policy makers who have used personal relationship with the parties at different times the government to attract resources from all parts, without coherent medium-term and long term programs. Natural consequence of these practices was that, with political changes, supply of the local budgets from the state budget resources has been discontinued, many of today's investment projects started being abandoned.

The transformation process of construction of public budgets in a continuous political negotiation that has not been based on the real development needs of the administration, but rather rapidly ambitions of local leaders today degenerates into a disturbing diagnosis: neither a village in Romania is currently able to survive on its own, but in an overwhelmingly dependence on the state budget.

Cadrul legislativ care reglementează în prezent finanţele publice locale şi schimbările preconizate

Cadrul legislativ al transferurilor către administraţia publică locală este constituit din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 cu toate modificările ulterioare, Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, recent modificată de Guvern şi legile bugetare anuale.

Legea administraţiei publice locale este legea-cadru care reglementează funcţionarea administraţiei la nivel local, dar ea face puţine referinţe la mecanismul de finanţare a acesteia. Trebuie totuşi analizat în ce măsură această lege permite finanţarea autorităţilor locale „în cascadă” – Consiliile Judeţene decid asupra modului şi nivelului de finanţare al localităţilor componente, care este una din problemele cele mai controversate ale finanţelor publice locale în ultimii 10 ani, datorită influenţelor politice evidente în alocarea unor anumite resurse financiare. În primul rând trebuie remarcat că legea prevede în mod expres că relaţiile dintre Consiliile Judeţene (inclusiv preşedinţii acestora) şi consiliile locale (inclusiv) primarii sunt complet autonome şi nu presupun nici un fel de subordonare. Atribuţiile Consiliilor Judeţene (art.91) sunt prevăzute specific în lege, fiind împărţite în 6 categorii:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;

f) alte atribuţii prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte categoria a doua „atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului”, unde în mod normal ar trebui prevăzute în mod clar şi transparent responsabilităţile Consiliilor Judeţene în ceea ce priveşte potenţialele alocări de resurse financiare către localităţi, nu există nici o referire expresă la o astfel de funcţie asa ca detalierea atribuţiilor de la punctul b) de mai sus este, conform legii, următoarea: „În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), Consiliul Judeţean:

a) aprobă, la propunerea Preşedintelui Consiliului Judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

b) aprobă, la propunerea Preşedintelui Consiliului Judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;