CAP. I SCURTA PREZENTARE A U.E. SI A EXTINDERII ACESTEIA CATRE CENTRUL SI ESTUL EUROPEI 4-8 1.1. ORIGINEA IDEII DE UNIUNE EUROPEANA 4-5 1.2. DEFINITIE 5 1.3. PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE U.E. - modalitatile de transpunere in practica a acestora 5 1.3.1. PRINCIPIILE UNIUNII EUROPENE 5 1.3.2. OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE 6 1.3.3.CAILE DE IMPLEMENTARE A PRINCIPIILOR SI OBIECTIVELOR U.E. 6 1.4. EXTINDEREA U.E. CATRE CENTRUL SI ESTUL EUROPEI 7 1.4.1. NOUTATEA ACESTEI EXTINDERI: CAUZELE UNOR CRITERII SPECIALE SI CRITERIILE SPECIALE DE ADERARE 7 1.4.2. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ACESTEI EXTINDERI 7 1.4.2.1. PENTRU UNIUNEA EUROPEANA 7-8 1.4.2.2. PENTRU TARILE CENTRAL SI EST-EUROPENE 8 CAP. II ADERAREA SI INTEGRAREA ROMANIEI LA U.E. 9-11 2.1. MOTIVAREA OPTIUNII DE ADERARE LA U.E. 9 2.2. SITUATIA ECONOMIC-SOCIALA A ROMANIEI IN PREAJMA ADERARII LA U.E. 9-10 2.3. NEGOCIERILE DE ADERARE 10-11 CAP. III AVANTAJELE INTEGRARII ROMANIEI IN PIATA U.E. PE CAPITOLE DE NEGOCIERE 11-38 3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR 12 3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR 13-14 3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR 14 3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR 14-15 3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE 15-16 3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI 16 3.7. AGRICULTURA 16-17 3.8. PESCUITUL 18 3.9. TRANSPORTURI 19-20 3.10. IMPOZITAREA 20 3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA 21-22 3.12. STATISTICA 22-23 3.13. POLITICA SOCIALA SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA 23-24 3.14. ENERGIA 24-25 3.15. POLITICA INDUSTRIALA 25-26 3.16. INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII 26 3.17. STIINTA SI CERCETAREA 26-27 3.18. EDUCATIE, FORMARE PROFESIONALA SI TINERET 27-28 3.19. TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI 28 3.20. CULTURA SI POLITICA IN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI 29 3.21. POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE 29-30 3.22. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR 31 3.23. PROTECTIA CONSUMATORULUI SI A SANATATII 31 3.24. JUSTITIE SI AFACERI INTERNE 32 3.25. UNIUNEA VAMALA 32-33 3.26. RELATII EXTERNE 33-34 3.27. POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA 34 3.28. CONTROLUL FINANCIAR 34-35 3.29. DISPOZITII FINANCIARE SI BUGETARE 35 3.30. INSTITUTII 36-37 3.31. DIVERSE 37-38 CAP. IV EVALUAREA GLOBALA A BENEFICIILOR SI COSTURILOR ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA 39-43 CAP. IV CONCLUZII 44-46 BIBLIOGRAFIE 47
CAP. I SCURTA PREZENTARE A U.E. SI A EXTINDERII ACESTEIA CATRE CENTRUL SI ESTUL EUROPEI 1.1. ORIGINEA IDEII DE UNIUNE EUROPEANA Ideea de Uniune Europeana isi are originea intr-o serie de proiecte mai vechi, dintre care unele au prins viata, prin transpunerea lor, intr-o forma sau alta, , in practica, dar cele mai multe au ramas fara o finalitate concreta. La inceput, ideea de unitate europeana o gasim in cercurile filozofice si la vizionari. Victor Hugo, este cel caruia ii datoram expresia "Statele Unite ale Europei", dandui acesteia o interpretare umanista si pacifista. In 1900, la Congresul stiintelor politice de la Paris, juristul si socilogul francez Anatole Leroy-Beaulieu, a expus aceasta idee, prezentand in detaliu modalitatile practice de realizare a unei Federatii Europene. Dupa terminarea Primului Razboi Mondial, se reiau cu mai multa intensitate preocuparile in aceasta directie. Astfel, in 1922, austriacul Richard Coudenhove-Kalergi, prin mai multe articole publicate, milita pentru crearea unei Uniuni Paneuropene dupa modelul S.U.A. Pentru a stimula acest proces, dupa un an, el a creat la Viena "miscarea Pan-Europa", avand ca obiectiv principal realizarea unei reconcilieri franco-germana. In 1929, Aristide Briand, ministru de externe al Frantei, a prezentat in Adunarea Societatii Natiunilor, propunerea privind un proiect de creare a Statelor Unite ale Europei. Prin acest proiect se urmarea atat stabilirea unui gen de "legatura federala" intre tarile europene, cat si o anumita "cooperare economica" intre acestea, in vederea mentinerii pacii si asigurarii dezvoltarii economice pe continent. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, aceste idei au renascut cu mult mai multa intensitate, mai ales in gandirea si actiunile mai multor personalitati politice europene. In acest sens, generalul De Gaulle, a declarat intr-un discurs tinutt la Londra in anul 1942 ca "Franta este dispusa in viitor sa faca totul pentru Europa, impreuna cu acei ale caror interese, preocupari pentru aparare si nevoi pentru dezvoltare se conjuga cu ale sale si se pot uni intr-un mod practic si durabil" Dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, tarile europene, in preocuparile lor de refacere si modernizare a economiilor, vedeau in Europa unita o solutie pentru iesirea din haos si pentru asigurarea progresului. Multe personalitati politice vedeau in cooperarea statelor europene calea care sa conduca la evitarea unor noi razboaie intre aceste tari si la asigurarea progresului lor economico-social rapid. Winstton Churchill, in discursul sau de la Universitatea din Zurich din 1946, vorbea de "inceputurile Europei" pe baza reconcilierilor ce trebuiau sa aiba loc intre Germania si Franta. In mai 1948, la Haga, a avut loc primul Congres European ce a reunit 800 de delegatii din 19 tari, congres unde s-au stabilit directiile de actinue pentru viitor in domeniul politic, economic si cultural. In cadrul acestui congres s-a pus problema unei zone europene de comert liber si a necesitatii de creare a unor institutii europene, in principal, a unui Parlament European si a unei Curti de Justitie. Ideea unei organizatii continentale capabile sa depaseasca antagonismele nasionale si sa orienteze tarile europene spre procesul de integrare comunitara, care vizeaza domenii precum piata interna, moneda, coeziunea economica si sociala, politica externa si securitatea etc., a fost materializata prin initiativele lui Altiero Spinelli si Jean Monet. 1.2. DEFINITIE Uniunea Europeana este o organizatie integrationista interstatala, la nivel regional, bazata pe o cooperare multilaterala institutionalizata, in vederea crearii unui spatiu economico-monetar, social si politic , cat mai unificat, capabil sa genereze un efect multiplicator, care in final sa conduca la o bunastare mai mare decat ar fi capabile tarile membre in parte. 1.3. PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE U.E. - modalitatile de transpunere in practica a acestora 1.3.1. PRINCIPIILE UNIUNII EUROPENE In instituirea si functionarea Uniunii, potrivit prevederilor Constitutiei se aplica trei principii fundamentale: - principiul atribuirii, care sta la baza delimitarii competentelor Uniunii. In acest sens, competentele neatribuite Uniunii apartin statelor membre; - principiul subsidiaritatii, care sta la baza exercitarii competentelor Uniunii, in domeniile ce nu tin de competenta sa exclusiva, dar prin interventia Uniunii obiectivele de amploare pot fi mai bine indeplinite; - principiul proportionalitatii, utilizat in exercitarea competentelor, potrivit caruia Uniunea actioneaza prin continut si forme care nu depasesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor constitutionale. De asemenea, in continutul Constitutiei sunt iterate si alte principii , cum ar fi: - principiul unitatii si egalitatii dintre tarile membre si cetatenii acestora; - principiul libertatii, democratiei si statutului de drept; - pricipiul pluralismului cultural si identitatii nationale; - principiul sigurantei, justitiei, stabilitatii si prosperitatii; - principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului; - principiul comunitatii de drept; - principiul justitiei sociale.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
