Analiza SWOT

Analiza SWOT reprezinta o metoda de audit a organizatiei si a

mediului acesteia, fiind considerata prima etapa a planificarii strategice. Metoda ii ajuta pe specialisti (marketeri) sa se concentreze asupra aspectelor relevante; odata identificate, acestea se transforma in obiective de marketing. Poate fi folosita impreuna cu alte metode de audit si analiza, cum ar fi analiza PEST si modelul lui Porter. Desi originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este privit, in general, ca fiind pionierul analizei SWOT. In 1971 el a fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care a articulat formal conceptul de concordanta strategica intre resursele si potentialul unei firme si mediul extern. El a argumentat ca aceasta metodologie este o abordare sanatoasa pentru a determina o strategie-nisa, modul cel mai bun pentru o firma de a-si folosi punctele sale forte pentru a exploata oportunitatile, dar si cea mai eficienta pentru a-si apara de diverse amenintari externe propriile puncte slabe, dar si forte.

Analiza SWOT are doua dimensiuni:

- analiza factorilor interni, adica a punctelor forte (strenghts) si a punctelor

slabe (weaknesses);

- analiza factorilor externi, reprezentati de oportunitatile (opportunities) si

amenintarile (threats) cu care organizatia se confrunta.

Analiza SWOT poate fi abordata din mai multe perspective:

a) O perspectiva strategica, deoarece permite identificarea strategiilor si cuprinde, la randul sau: viziunea (orientarile viitoare, strategiile etc.), motivatia (acceptarea,

atitudinea politica, valorile sociale si culturale), obiectivele (siguranta locurilor de

munca, imbunatatirea conditiilor locale).

b) O perspectiva calitativa, deoarece descrie punctele forte, slabiciunile, oportunitatile si amenintarile si este utilizata pentru identificarea strategiilor de dezvoltare regionala din Europa. Aceasta cuprinde:

- finantarea: niveluri de finantare, promovarea proiectelor, concursurile de proiecte,

participantii, evaluarea etc.

- inzestrarea cu forta de munca: calificarea, piata fortei de munca, competente

educationale etc.

- aplicatiile concrete: servicii, structuri, centre operationale locale etc.

c) O perspectiva cantitativa, ca prim efort de standardizare a acestei metode, deoarece inglobeaza informatii cantitative ce se refera la: infrastructura tehnica (forma deproprietate, preturile, gradul de penetrare a pietei, calitatea etc.), premise sociale,organizationale, legale si regionale (protectia datelor, date regionale elementare, cooperarea etc.)

2. Argumentatia strategica si implicatiile analizei SWOT

SWOT este parte a unei analize mai cuprinzatoare a situatiei unei organizatii, fiind vazuta ca unul dintre elementele fundamentale ale formularii strategiei.

In principal, analiza situatiei este asumata pentru a furniza organizatiei o privire de ansamblu care sa contina cele mai bune informatii posibile si care sa ajute la intelegerea fortelor, tendintelor si a cauzelor care pot sa intervina pe piata la un moment dat.

Aceste analize generale sunt folosite apoi pentru a lua decizii informate despre zone largi de actiune, care utilizeaza avantajul comparativ al organizatiei si cresc posibilitatea indeplinirii misiunii sale si, prin aceasta, realizarea scopurilor si obiectivelor sale.

Analiza de situatie se compune in mod tipic dintr-o componenta externa (macromediul) si una interna (micromediul).

Analiza macromediului reprezinta procesul scanarii si monitorizarii mediului, in vederea identificarii atat a tendintele pozitive prezente si viitoare (adica a oportunitatilor), cat si a tendintelor negative (adica a amenintarilor) care pot influenta abilitatea firmei de a-si atinge scopurile.

Din punct de vedere al analizei, macromediul unei firme poate fi impartit in doua segmente sau nivele principale: mediul operational sau de sarcini, care constituie, in general, o industrie cum ar fi furnizorii, concurenta, clientii, forta de munca si componentele internationale; si mediul general, care cuprinde totalitatea componentelor sociale,