Analiza Mediului Afacerilor România Vs. Germania

Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mărime, după Statele Unite şi Japonia, a cincea din lume în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi prima din Uniunea Europeană incomparabil cu situatia Romaniei.

In ciuda efortului material facut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrata Germana), Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri).

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României si Germaniei poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potenţialul şi nivelul economiei, structura acesteia, eficienţa folosirii factorilor de producţie şi gradul de competivitate internaţională.Astfel o comparatie poate fi facuta intre indicele inflatiei din Romania de 7.8% si cel din Germania de 2.8% , diferenta ce sesizeaza ca economia nemteasca este mult mai stabila decat cea romaneasca.

Desi indicele de creste din ultima perioada din Romania 8% este mult mai mare decat cel din Germania 1.7% iar indicele de investitii in Romania de 31.8 % fata de cel nemtesc 18.9% aceste lucruri nu demonstreaza ca mediul afacerilor in Romania este mai proprice celui din Germania, ba din contra: romanii au o nevoie acuta de noi investitii, de noi afaceri, de dezvoltare in numeroase domenii pentru a putea ajunge din urma o tara atat de puternica. Un alt indice economic ce poate ajuta la compararea mediului afacerilor din cele doua tari este forta de munca mult mai numeroasa in Germania 43.62 milioane oameni dar si mult mai bine calificata decat in Romania 9.32 milioane.

Nu poate fi neglijat nici aspectul evolutiei cursului de schimb. Germania in 1999 alaturi de alte zece tari au introdus un curs de schimb european comun si anume euro. Aceasta moneda prezinta anumite avantaje tarilor ce au adoptat-o si implicit Germaniei precum: o zona monetara stabila, libera de constrangeri monetare, in interiorul careia devalorizarile competitive nu vor mai exista, inflatii limitate, cu deficite publice mici si cu o moneda cu greutate internationala.

In Romania insa situatia sta cu totul altfel deoarece moneda nationala este leul, o moneda mult mai slaba si instabila fata de euro. Un exemplu elocvent il constituie recordul istoric al cursului de schimb euro/leu la inceputul anului 2009 de 4.32 lei/euro iar potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, moneda europeana nu va cobori sub 4 lei în urmatorii patru ani. Aceasta depreciere a leului desi conduce in mod clar la o crestere a exporturilor poate avea si influente negative asupra economiei romanesti. In primul rand romanii nu pot produce cantitati atat de mari pe cat ar putea exporta iar in al doilea rand un derapaj al cursului de schimb ar influenta semnificativ evolutia ratei inflatiei, ingreunand sarcina Bancii Nationale a Romaniei de a asigura stabilitatea preturilor. Se considera ca deprecierea leului se va resimti intr-o incetinire a ritmului de creditare atat in valuta, cat si in lei iar in lipsa creditelor si investiile vor stagna. De asemenea fluctuatiile cursului de schimb al leului in raport cu euro pot cauza si adancirea dezechilibrelor externe.

O alta cale de a analiza mediul afacerilor in cele doua tari o constituie unii factori structurali. Astfel din punct de vedere al gradului de libertate economica Romania se afla pe locul 74 in lume iar Germania pe locul 17, un avantaj al nemtilor ce se datoreaza unor indici cu valori mai ridicate decat ale romanilor precum : securitatea drepturilor proprietatii, independenta judiciara, intreprinderile si investitiile guvernamentale, integritatea sistemului legal, libertatea propriei valute, libertatea comertului international etc.

Un dezavantaj major ce il are Romania il reprezinta nivelul coruptiei ingrijorator de mare. La mai puţin de 1 an de la aderare, jumatate din publicul din Romania continua sa perceapa eforturile guvernantilor in lupta anticoruptie ca fiind ineficiente. Rezultatul indica, alaturi de Indicele de Perceptie a Corupţiei potrivit căruia Romania obţine 3,7 puncte in privinta coruptiei percepute în randul oficialilor si politicienilor, credibilitatea scazuta a reformelor anticoruptie si ridica serioase semne de intrebare cu privire la sustenabilitatea lor în timp.Germania insa obtine un nivel al indicelui de perceptie a coruptiei de 7.9 puncte ceea ce face clara distinctia intre gradele de coruptie din cele doua tari. Din pacate Romania se afla printre tarile cele mai afectate de mita cu un procent de peste 30% alaturi de tari precum Kosovo, Albania, Filipine, Pakistan, Macedonie, Nigeria, Senegal. Romanii au depasit cu mult media de 5% a Uniunii Europene iar cele mai corupte institutii sunt partidele politice, parlament, justitie, servicii medicale, politie, sector privat si sistemul de educatie. In mod clar coruptia afecteaza negativ mediul afacerilor pentru ca investitorii nu vor mai fii interesati sa deschida o afacere in Romania ci mai degraba se vor orienta spre Germania sau alte tari europene si nu numai unde nu vor trebui sa plateasca o anumita suma de bani pentru realizarea investitiei.

Birocratia este una dintre cele mai mari probleme in Uniunea Europeana. Multe documente, multe institutii, multi funtionari etc. Toate acestea deseori dau batai de cap cetatenilor europeni, guvernelor nationale. Insasi demnitarii de la institutiile europene recunosc aceasta stare de lucruri, dar ridica din umeri in sens de neputinta. Marea problema a administratiei romanesti este eficienta birocratiei. Una este birocratia germana sau franceza, care ar putea fi la fel de stufoasa numeric, cum este birocratia romaneasca, dar diferenta o face eficienta fiecărei birocratii. Daca un ceva este legal si exista cerere pentru el, birocratia germana isi va face in cele din urma treaba si tu, cetatean al europei, vei beneficia de acel ceva. Birocratia germana este, ca orice birocratie, mecanismul care produce si toaca hirtii, foicele si tabele dar deosebirea consta in faptul ca in Germania o firma se infiinţeaza in 5 zile, iar in Romania in minim 14 zile.

In ceea ce priveste gradul de libertate politica ambele tari sunt libere fiind republici democrate dar exista unele diferente subtile. Desi libertatea expresiei si a mass mediei este protejata prin Constitutie in cele 2 tari, Romania prezinta probleme in ceea ce priveste sistemul juridic pe cand in Germania regula de lege predomina. De asemenea in Germania drepturile femeii sunt foarte bine protejate iar in Romania desi constitutia garanteaza egalitatea drepturilor femeii, se poate observa o usoara discriminare intrucat doar 10% din parlamentari sunt femei.

Globalizarea este mai intai un proces geoeconomic si mai apoi geopolitic si geocultural. Acest proces nu este numai o apropiere, o integrare a economiilor mai multor tari. Se schimba caracteristicile calitative ale acestor economii care se transforma din niste sisteme inchise in elemente ale unui sistem mondial. Se schimba insusi notiunea de “economie nationala”. Institutia economica de baza devine corporatia transnationala, care isi amplaseaza fabricile si isi comercializeaza produsele acolo unde ii este mai convenabil, fara a lua in considerare existenta granitelor. Din aceasta cauza are loc aprofundarea procesului de diviziune internationala a muncii. “A.T. Kearney din SUA si Carnegie Endowment for International Peace, care editeaza prestigioasa Foreign Policy calculeaza de sapte ani un indice al globalizarii. Cel pe 2007 ia in considerare 72 de tari, care insumeaza 97 de procente din Produsul Intern Brut la nivel mondial si 88 de procente din populatia lumii. Romania, care figureaza si ea printre cele 72 de tari luate in considerare, ocupa in indicele globalizarii locul 36. Un loc exact de mijloc, ceea ce de fapt n-ar trebui sa surprinda, pentru ca este la fel de dezamagitor de prost pe cat este de neasteptat de bun.