Introducere Marfa, ca produs al muncii, are o anumita valoare a carei marime este determinata de valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de uzura aparatelor si a instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca necesar pentru producerea ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate aceste instrumente, insumate, determina valoarea marfii si se exprima prin pret. Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de modul cum marfa satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de valoarea de intrebuintare. In functie de obiectul lor marfurile alimentare se impart in: sectorul , alcatuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul ,,produse alimentare"), grupa, o parte din sector (de exemplu, grupa ,,carne si produse din carne") si subgrupa, o parte din grupa (de exemplu, subgrupa ,,produselor din carne" o formeaza ,,preparatele din carne"). In proiectul de fata am ales sectorul marfurilor alimentare unde am analizat factorii care influenteaza consumul de produse alimentare la nivel national. Acesti factori sunt foarte numerosi si provin nu numai din sfera agriculturii ci au arie mult mai larga. Descoperirea de materii prime noi, de noi tehnologii si chiar de noi utilitati, au dus la o expansiune continua a sortimentului de marfuri, fapt care a determinat si incercari continue de clasificare a acestora. Primele incercari de evidentiere a factorilor care influenteaza consumul marfurilor au fost intreprinse de James Beckman, in perioada 1793-1800. In perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, cercetarile merceologice privind influenta acestor factori asupra consumului marfurilor au fost intreprinse de G. Grundke, A. Kutzelnigg, J.Holzl, D .Dimitriev. Astfel, la factorii de influenta din sfera agriculturii (amintim aici de preturile agricole si nivelul ofertei agricole), se adauga veniturile populatiei si preturile celorlalte categorii de produse alimentare, nealimentare si al serviciilor, conform acestor cercetari. Totodata, factorilor de natura economica li se adauga factorii sociali, demografici, climaterici, culturali, religiosi, etc. Desigur ca factorii cu cea mai mare pondere in determinarea nivelului consumului alimentar sunt in primul rand de natura economica si anume preturile produselor alimentare si apoi veniturile persoanelor. Analiza se va realiza pe o perioada de 15 luni ( 01.07.2007 - 31.09.2008) la baza efectuarii ei stand datele culese la nivel national in urma unor statistici totalizate la nivel de luna. Obiectivul principal al proiectului este acela de a reflecta modul in care variabila de explicat reliefata de CMA - consumul de marfuri alimentare, este influentata de variabilele: indicele pretului de consum, castigul salarial mediu net si rata lunara a inflatiei. Conform comunicatelor de presa ale Institutului National de Statistica, pentru anul 2009 datele folosite la calcularea indicelui pretului de consum vor fi schimbate. Rezultatul ar fi o reducere importanta a ponderii alimentelor, concomitent cu o crestere a ponderii serviciilor si a produselor nealimentare. In prezent marfurile alimentare au o pondere de 38,9% in calculul indicelui pretului de consum. Dupa introducerea noilor norme, ponderea alimentelor in indicele preturilor de consum ar putea sa fie redusa chiar pana la 25% dupa cum sugereaza unele estimari preliminare. Analiza modelului Datele culese sunt reflectate in Anexa 1 avand forma unui model economic construit pe baza functiei: CMA t = a0 + a1 IPCt + ?t unde: CMA -consumul de marfuri alimentare in luna t; IPC -indicele pretului de consum ; ?t - eroarea de specificare ; Esantionul de marfuri alimentare cuprinde sortimente care au o pondere semnificativa in consumul populatiei precum si informatii din cercetarile privind preturile produselor vandute de producatorii agricoli particulari. In ceea ce priveste indicele pretului de consum, acesta se determina prin agregari successive, pe baza preturilor inregistrate pentru bunurile care fac obiectul acestui consum direct al populatiei. Tinand cont de modelul de mai sus, utilizand metoda celor mai mici patrate se obtin urmatoarele rezultate : CMAt = -931.9 + 46.64 IPCt + et (-0.54) (2.73) R2 = 0,60 n = 15 (?) = t Student Cu ajutorul testului Durbin Watson se testeaza existenta corelatiei de ordinul 1. Conform calculelor reliefate in Anexa 1, (DW=1,95) se poate concluziona ca nu exista autocorelatia erorilor. In aceasta situatie se va continua cu realizarea testelor de semnificatie. Dupa realizarea Testului Student, prin compararea t Student (2,73) cu t extras din tabela legii (2,16), se poate garanta cu o probabilitate de 95% ca variabila explicativa, indicele pretului de consum, introdusa in model are o influenta semnificativa asupra variabilei de explicat, consumul de marfuri alimentare.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
