Amortizarea Activelor Imobilizate

Amortizarea, din punct de vedere contabil, ca expresie valorică a uzurii mijloacelor fixe incluse în costul produselor la fabricarea cărora ele au participat în vederea creării condiţiilor necesare înlocuirii acestora este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări, ca urmare a utilizării, a acţiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a altor cauze.

Pentru un expert contabil, amortizarea nu este un instrument de evaluare, ci, mai degrabă, o metodă de repartizare a costului. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare, ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii.

În categoria activelor amortizabile se includ: activele necorporale şi activele corporale.

Activele necorporale sunt active identificabile nemonetare, fără suport corporal, care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii, pentru locaţie la terţi sau în scopuri administrative.

Întreprinderile trebuie să recunoască un activ necorporal, dacă şi numai dacă acesta îndeplineşte criteriile de recunoaştere ale activelor şi anume:

a) Să existe probabilitatea ca respectivele imobilizări să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

b) Să poată fi măsurte în mod credibil.

În structura imobilizărilor necorporale amortizabile sunt incluse:

a) Cheltuielile de constituire: cuprind cheltuielile cu înfiinţarea, dezvoltarea şi fuziunea întreprinderii numai când reglementările permit imobilizarea acestora. Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe parcursul unei perioade de maxim 5 ani.

b) Cheltuieli de dezvoltare: sunt reprezentate de costurile efectuate pentru realizarea unor obiective strict individuale, a căror fezabilitate tehnologică a fost demonstrată şi care vor fi utilizate în întreprindere sau comercializate. Aceste cheltuieli se amortizează sistematic pe durata utilă de viaţă sau pe durata contractului după caz.

c) Concesiunile primate: se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoarea amortizabilă, în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea se reflectă cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.

d) Alte imobilizări necorporale: (ex: programele informatice create de întreprindere sau achiziţionate de la terţi în scopul utilizării pentru nevoile proprii, etc.). Amortizarea acestor active se realizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani (spre deosebire de 3 ani prevăzuţi de reglementările fiscale).

e) Fondul commercial: este recunoscut ca activ necorporal atunci când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al cărei cost de achiziţie este superior valorii de piaţă a activelor nete dobândite (active dobândite, mai puţin datoriile preluate). Cauza existenţei fondului comercial o constituie existenţa unor elemente necorporale generate de întreprindere care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (reputaţia, clientela, vadul comercial, firma etc.) Fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maxim cinci ani.

Activele corporale sunt acele active deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau în prestarea de servicii, în scopuri administrative sau pentru a fi date în locaţie terţilor, active care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exerciţii financiare. Acestea trebuie sa fie utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an şi să aiba o valoare mai mare decît limita minimă stabilită de lege, (în prezent 1.800 RON).

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. Terenurile nu se amortizează. Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

Amortizarea activelor imobilizate depinde de trei factori:

- valoarea de amortizat.

- durata de amortizare.

- metoda de amortizare.

Amortizarea se stabilieşte prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii amortizabile a imobilizărilor corporale. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.

Valoarea de amortizat a unui activ imobilizat supus amortizării este valoarea contabilă de intrare (costul istoric sau valoarea substituită costului istoric în situaţiile financiare), din care se scade valoarea reziduală estimată. Valoarea reziduală poate fi nesemnificativă, caz în care nu va fi luată în calcul la determinarea valorii amortizabile.

Valoarea reziduală a unui activ se estimează la data achiziţiei acestuia sau la data reevaluării sale ulterioare, în funcţie de valoarea reziduală a unor active similare, dar care au ajuns la sfârşitul duratei de viaţă şi care au fost exploatate în aceleaşi condiţii ca şi activul în cauză.

În baza IAS 16 Imobilizări corporale, valoarea reziduală a unui activ corporal imobilizat reprezintă valoara netă pe care o întrepridere estimează că o va obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după deducerea prealabilă a costurilor de cesiune previzionate.

Valoarea amortizabilă a unui activ corporal supus amortizării trebuie alocată fiecărei perioade contabile, în mod sistematic, pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului respectiv.