Ambalarea și Ambalajul Mărfurilor

Introducere

În această lucrare vom vorbi despre cât de importantă este ambalarea mărfurilor.

Din punct de vedere etimologic ambalare provine din prefixul "en" şi cuvântul "balla" (fr: emballage) cu sensul de a strânge în balot.

În primul capitol vom vorbi despre ambalaj în general. Acesta este cel care însoţeşte produsul în fiecare etapă, pornind de la producător si terminand cu consumatorul. Ambalajul are mai multe definiţii. Una dintre ele este ca fiind operaţia, procedeul sau metoda prin care se asigură, protecţia temporară a produsului în timpul manipulării, transportului, depozitării, vânzării, contribuind şi la înlesnirea acestor operaţii.

În cel de-al doilea capitol este vorba despre clasificarea ambalajelor. Acestea se pot clasifica după mai multe criterii. Câteva dintre ele ar fi: după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor (ambalaje din hârtie şi carton, ambalaje din sticlă, ambalaje din metal, ambalaje din materiale plastice), după sistemul de confecţionare ( ambalaje fixe, ambalaje demontabile, ambalaje pliabile), după domeniul de utilizare (ambalaje de transport, ambalaje de desfacere şi prezentare), dupa tip (plicuri, pungi, plase, lăzi).

Despre metodele de ambalare vom vorbi în capitolul trei. Acestea sunt numeroase şi se realizează ţinând cont de anumite cerinţe de calitate: masă, volum propriu redus, fără miros, gust etc.

Ambalajele sunt specifice fiecarui produs, consumatorul fiind avertizat în ceea ce priveşte modul de utilizare, manevrare şi transport al ambalajului, prin simboluri grafice specifice şi prin simboluri ce se referă la protecţia mediului înconjurător. Consumatorul este în acest fel, în măsură să ştie că se află în prezenţa unor produse toxice, radioactive sau corozive, că produsul este fragil, că acesta nu trebuie amplasat lânga surse de caldură sau expus radiaţiilor ultraviolete deoarece există pericol de degradare.

Capitolul 1. Ambalajul

Ambalajul însoţeşte produsul în fiecare etapă a circulaţiei sale, de la producător la consumator, având un rol important în protejarea acestuia cât şi în promovarea vânzărilor.

Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu destinat să cuprindă un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în starea de livrare, în decursul manipularii, transportului şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie [1].

Ambalarea este definită ca fiind operaţia, procedeul sau metoda prin care se asigură, cu ajutorul ambalajului, protecţia temporară a produsului în timpul manipulării, transportului, depozitării, vânzării, contribuind şi la înlesnirea acestor operaţii.

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului caruia îi este destinat. Ambalajul favorizează identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potenţiali, pe care îi învată cum să folosească, să păstreze produsul şi cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componenţii de descompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiţii a manevrării, conservării, depozitării şi transportului produselor. În ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “înveliş din materiale şi forme diferite în care se ambalează un produs pentru transport sau vânzare”.

Institutul Francez al Ambalajului şi Ambalării propune urmatoarele definiţii în “Petit glossaire de l’emballage”:

- ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilitării acestor operaţii;

- ambalarea reprezintă operaţia de obţinere a “primului înveliş aflat în contact direct cu produsul”.

- Institutul din Marea Britanie furnizează trei direcţii în definirea ambalării [2] :

- sistem coordonat de pregatire a mărfurilor pentru transport, distribuţie, vânzare cu amănuntul şi consum;

- cale de asigurare a distribuţiei la consumatorul final, în condiţii optime şi cu costuri minime;

- funcţie tehnico-economică, care urmareşte minimizarea costurilor la livrare.