Agricultura si Dezvoltarea Durabila

Extras din referat Cum descarc?

Suprafata agricola a Romaniei a fost in anul 2002 evaluata la 14.836 mii ha reprezentand 62,2% din suprafata totala a fondului funciar. Suprafata arabila reprezinta 39,4% din suprafata totala a fondului 170 funciar. In anul 2003, suprafata agricola a Romaniei a fost de 14.717,4 mii ha, in scadere cu 119,2 mii ha fata de anul 2002 si cu 13,3 mii ha fata de nivelul anului 1999.
Fondul funciar dupa modul de folosinta, in anul 2003 Mii ha Pondere :
- Suprafata totala a fondului funciar 23.839,10 100,00% 
- Suprafata agricola 14.717,40 61,74%
- Arabil 9.414,30 39,49%
- Pasuni 3.355,00 14,07%
- Fanete 1.490,40 6,25%
- Vii si pepiniere viticole 230,50 0,97%
- Livezi si pepiniere pomicole 227,20 0,95%
- Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 6.751,70 28,32% 
- Paduri 6.221,30 26,10%
- Constructii 648,90 2,72% 
- Drumuri si cai ferate 390,00 1,64% 
- Ape si balti 843,90 3,54%
- Alte suprafete 486,90 2,04% 
(Sursa: Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara)
Terenurile agricole din Romania sunt afectate de o serie de procese de degradare din care se pot mentiona: eroziunea prin apa (6.300 mii ha, reprezentand 42,8% din totalul suprafetei agricole), eroziunea eoliana (380.549 ha), deteriorarea structurii si compactarea solului (se manifesta pe circa 44% din total suprafata agricola; compactarea primara prezenta pe circa 2 mil. ha terenuri arabile-13,59%, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 mil. ha-15,63%), poluarea chimica a solului (afecteaza circa 0,9 mil. ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 mil. ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului sunt produse de poluarea cu metale grele si dioxid de sulf, identificata in special in zonele critice Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica).
Sectorul agricol in economia nationala 
Contributia agriculturii inregistreaza un declin relativ, atat la formarea valorii adaugate brute (VAB), in scadere de la 16,2% (1998) la 13,3% (2003), cat si a produsului intern brut (PIB), in scadere cu 2,7% pentru perioada analizata, de la 14,4% la 11,7%. Contributia agriculturii la productia finala a economiei nationale se situeaza in perioada 1998-2002 intre 13,5% (1998) si 12,8% (2002), iar in cadrul acesteia, ponderea principala revine sectorului vegetal (intre 54,7% in 1998 si 42,5% in 2002), urmat de sectorul animalier (intre 39,8% in 1998 si 24,4% in 2002). Serviciile auxiliare din agricultura au ponderi foarte scazute (intre 2,5% si 1,8%). Aceasta stare de lucruri reflecta un grad redus de intensificare a productiei agricole prin productia animala, tendinta prezenta in toate agriculturile in tranzitie. 
In perioada 1998-2003, deficitul comercial agroalimentar s-a accentuat, atingand valoarea de 1.037,4 milioane Euro in anul 2003. Ponderea exporturilor agricole in totalul exporturilor Romaniei a oscilat in aceasta perioada intre 3-5%, iar ponderea importurilor agroalimentare in totalul importurilor a fost de 6-8%. In perioada 1998-2003, valoarea exporturilor agroalimentare a variat intre 387 si 498 mil. Euro, 60-70% din totalul exporturilor de acest tip indreptandu-se spre UE si CEFTA. Cele mai importante grupe de produse agroalimentare exportate in perioada 1998-2003 (reprezentand ca valoare 78-87% din total) au fost: animale vii (22,2%), cereale (14%), seminte si plante industriale (13,8%), fructe (5,6%), legume (6,3%), vinuri (6%), grasimi si uleiuri (7,8%) si branzeturi (4,1%) Structura importurilor releva practic domeniile de minima eficienta a agriculturii si industriei alimentare romanesti. Principalele grupe de produse agroalimentare importate (70-80% din total in perioada 1998-2003) au fost: carne si organe comestibile (in special carne si organe de pasare), tutun, zahar, preparate alimentare, fructe, cereale (in anii cu productii foarte mici, datorate secetei), cafea si ceai, grasimi si uleiuri, conserve din legume si fructe. In perioada 1998-2003, deficitul comercial a oscilat puternic, atingand un nivel maxim in anul 2003 (1.037 mil. euro). Principalele grupe de produse agroalimentare care au inregistrat o balanta pozitiva in perioada 1998-2003 sunt relativ constante, sugerand prezenta unui avantaj comparativ: animale vii, seminte, fructe si plante industriale, bauturi alcoolice. Cerealele si legumele sunt si ele prezente, cu exceptia anilor foarte secetosi.
Situatia demografica si forta de munca 
In perioada 1999-2004, numarul locuitorilor din zona rurala a scazut de la 10,155 milioane la 9,778 milioane; ponderea populatiei rurale era la 1 iulie 2004 de 45,1%, in scadere usoara fata de 45,4% in 172 2001. Aceasta reducere a fost determinata in principal de modificarile administrativ-teritoriale (un numar de 49 de comune au fost declarate orase), precum si de sporul negativ natural al populatiei rurale. Densitatea populatiei rurale s-a mentinut relativ constanta in jurul valorii de 47,7 locuitori/km2.
Sub raportul structurii pe grupe de varsta si sex a populatiei rurale, in perioada 1999-2004 se remarca urmatoarele: 
- Populatia de 0-14 ani a scazut cu 7,1% (de la 19,8% in anul 1999 la 18,4% in 2004);
- Populatia in varsta de 15-64 de ani s-a mentinut relativ constanta (62,8% in 1999, respectiv 63,1% in 2004);
- Unul din cele mai grave fenomene din mediul rural il reprezinta imbatranirea populatiei. Populatia in varsta de 65 de ani si peste a crescut cu 6,3% (de la 17,4% in 1999 la 18,5% in 2004); 
- In totalul populatiei rurale de pana la 49 de ani, populatia masculina este majoritara (52,8% din total in 2004). Pentru grupa de varsta de peste 50 de ani, raportul se inverseaza in favoarea populatiei feminine, aceasta detinand o pondere de 55,8% din totalul populatiei rurale din aceasta grupa de varsta. 
Forta de munca 
Ponderea persoanelor din mediul rural ocupate in agricultura, desi in scadere, de la 73,3% in 1999 la 63,5% in 2004, continua sa ramana foarte ridicata ducand la practicarea pe scara larga a agriculturii de subzistenta. Se remarca insa si o tendinta de imbunatatire a structurii ocupationale in mediul rural: ponderea numarului de persoane ocupate in sectorul industrial si in constructii a crescut de la 13,1% in 1999 la 19% in 2004; in sectorul servicii, aceasta a crescut de la 13,6% la 17,5% in acelasi interval de timp.
Exploatatiile agricole 
Situatia actuala a agriculturii romanesti se caracterizeaza prin multiple probleme de ordin economico-social, printr-o faramitare excesiva a terenului (in peste 40 milioane de parcele), precum si prin existenta a numeroase gospodarii neviabile din punct de vedere economic. 
Modificarile structurale care au avut loc in agricultura Romaniei in ultimii 15 ani, au avut ca efect trecerea in proprietatea privata a peste 96% din terenurile agricole si formarea de exploatatii mici si mijlocii; lipsa de viabilitate economica a multora dintre acestea evidentiaza faptul ca procesul de reforma este departe de a se fi incheiat. In anul 2002, conform datelor din Recensamantul General Agricol, exploatatiile agricole erau organizate astfel: - 4.462.221 mii de gospodarii individuale cu o suprafata medie a exploatatiei agricole de 1,73 ha; - 2.261 de societati/asociatii agricole, cu o suprafata agricola medie de 431 ha; - 6.138 de societati comerciale, cu o suprafata agricola medie de 353 ha; - 5.698 unitati ale administratiei publice, cu o medie a suprafetei agricole de 503 ha; - 87 unitati cooperatiste, cu o suprafata medie agricola de 27 ha; - 8.488 de exploatatii agricole de alt tip, cu o suprafata medie de 25 ha. Astfel, in anul 2002, numarul total de exploatatii agricole a fost de 4.484.893, din care 4.299.361 exploatatii agricole (individuale si unitati cu personalitate juridica) au utilizat o suprafata agricola de 13.930.710 ha, revenind o medie de 3,24 ha/exploatatie care a utilizat teren agricol. Suprafata agricola, ca si suprafata arabila utilizata reprezinta in medie circa 94% din cea existenta la nivel national. Suprafata agricola neutilizata reprezenta 330 mii ha in anul 2002.


Fisiere in arhiva (1):

  • Agricultura si Dezvoltarea Durabila.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!