Adam Smith - Fondatorul Liberalismului Economic Clasic

Avansul economic evident al Marii Britanii comparative cu celelalte tari ale lumii, dublat si stimulat de puterea ei navala si de politica ei coloniala. Au permis si i-au obligat pe ganditorii ei sa progreseze mai rapid in cunoasterea anatomiei si fiziologiei economiei moderne de piata. La mijlocul secolului al XVII-lea era in plina inflorire capitalismul manufacturier din aceasta tara, iar spre afarsitul acestui secol se declanseaza si se desfasoara revolutia industriala – raspandirea masinismului in industrie si transporturi-, impulsionand considerabil cresterea productiei si a productivitatii muncii, amplificarea circulatiei banesti si a relatiilor financiar-bancare, precum si extinderea relatiilorei economice internationale.

In acest context, gandirea economica liberala clasica progreseaza rapid sip e multiple planuri. Ea a fost ilustrata de o pleiada de economisti remarcabili dintre care se detaseaza in mod net doua mari personalitati: Adam Smith in a doua jumatate e secolului al XVIII-lea si David Ricardo in prima treime a secolului al XIX-lea, deci in perioada impetuoasa a revolutiei industriale.

Adam Smith a fost un ganditor scotian cu preocupari multiple, om de vasta cultura, bun cunoscator al enciclopedistilor francezi, al fiziocratilor si al lui Voltaire. Ca professor universitar a predate lectii de literature, morala si economie politica devenind rectorul Universitatii din Edimburgh. Dintre lucrarile publicate de Smith mentionez:”Teoria sentimentelor morale”(1759), dar mai ales “Avutia natiunilor.Cercetare asupra naturii si cauzelor ei”(1776).

“Avutia natiunilor”, denumita si “Biblia liberalismului” a pus in discutie numeroase probleme economice mai vechi si mai noi la a caror solutionare a adus contributii substantiale, ceea ce a permis definirea , mai clara a continutului, aobiectului si a metodei de studii ale economiei politice, consacrarea ei ca una din cele mai importante stiinte moderne ; a dat un fundament mai solid liberei concurente si politicii liberului de schimb, bazandasu-se atat pe studierea naturii omului(egoismul lui, dar si capacitatea lui de a face aprecieri morale asupra propriului sau comportament ), cat si pe naliza comparative a diferitelor sisteme de organizare a economiei cunoscute in istorie , ca sia diferitelor doctrine economice dinaintea lui(mercantilismul, fiziocratismul).