Actuala Criză economico-financiară Mondială

În economia globală încă mai persistă la ora actuală una din cele mai grele crize economico-financiare, de la marea criză de supraproducție din anii 1929-1933 și al doilea război mondial incoace. În esență, ca și precedentele crize economice sau militare, actuala criză s-a propagat cu o rapiditate uimitoare pe plan mondial, afectând economiile tuturor statelor, și în mod special al celor cu economii emergente, implicând serioase dificultăți atât în sistemul bancar cât și în economia reală. Rapiditatea cu care s-a propagat criza actuală arată de fapt cât de conectate sau mai bine zis interconectate sunt economiile lumii între ele, în asa manieră încât, pe măsură ce criza a luat amploare, impactul resimțit al acesteia a fost unul de încetinire al economiei, al economiei de producție, de consum, și în final a avut și un puternic impact asupra locurilor de muncă. Nu e de mirare faptul că, asemeni altor economii mondiale, și economia româniei a avut de suferit în aceleași linii ale crizei, cei mai afectați fiind, desigur, tinerii studenți care, pe masură ce termina studii superioare, studii de specialitate, se găsesc într-o dificultate tot mai mare în căutarea și ocuparea unui loc de muncă și intergrarea acestora într-un sistem economic, social, într-un cuvânt în societate.

1. Definire.Premise/cauze ale crizei.

O criză economică exprimă în esență o stare de dificultate a tuturor activităților economice ale unui stat, manifestată printr-o încetinire sau scădere a activităților de natură economică, în cadrul căreia apar dese și persistente dezechilibre economice, macroeconomice la nivelul producției, consumului, la nivelul gradului de folosire a bunurilor de producție, al gradului de ocupare al forței de muncă, al cererii și ofertei de bunuri și servicii, al nivelului prețului și puterii de cumpărare al oamenilor, etc.

În aceași manieră, o criză financiară exprimă un dezechilibru la nivelul sistemului sau sistemelor financiare ale țărilor, concretizate în falimente bancare, căderi drastice sau uneori prăbușiri ale burselor de schimb naționale sau mondiale (cazul bursei de pe Wall Street, din 24 octombrie 1929, " Joia neagră"), scăderi/căderi ale cotației titlurilor financiare de pe bursele de schimb, dereglări la nivelul schimburilor financiare între țări/ economii (devalorizări de monedă), afectând astfel exporturile/importurile, ducând într-un final la deficite de proporții ale bugetelor de stat din cauza șocurilor neprevăzute la care este supusă economia. Cu toate că, încă de la apariția și cunoașterea acestor fenomene ca și crize economice, o mulțime de economiști și cercetători au încercat o definire amplă și concretă a acestor fenomene, până în ziua de azi nu există o definiție standard, universal recunoscută pentru o criză economică sau financiară.

Pe cale de consecință, criza economico-financiară este cauzată de elementele generatoare ale ambelor forme definite mai sus, care influențează negativ ambele domenii de activitate.

La fel de repede cum apare o criză economico-financiară se pune și întrebarea cum și când va trece aceasta ? Însă răspunsul este determinat de o multitudine de indicatori macroeconomici, în esență avându-se în vedere evoluția acestora. Ca indicatori principali asupra cărora economiștii din întreaga lume acordă o atenție deosebită în măsurarea valențelor multiple pe care le implică, amintim nivelul ratei dobânzii, nivelul PIB-ului, nivelul șomanjului, nivelul indicelui prețurilor de consum, nivelul balanței de plății, etc.

Actuala criză economico-financiară mondială a apărut ca urmare a creșterii nesustenabile a ofertei (creșterea necontrolată a producției) de bunuri și servicii, urmată de un supraconsum alimentat de supraîndatorare prin condiții de creditare. Cea mai evidentă sursă, si totodată cauză majoră de "deflagrație" a crizei a reprezentato Statele Unite ale Americii, în speță fiind vorba de sistemul bancar, care între anii 2006 și 2008 a acordat credite bancare fără acoperire solidă pe o perioadă lungă de timp cetățenilor americani. Poporul american a profitat de aceste oferte și s-a îndatorat peste puterea de rambursare, făcând numeroase achiziții, mai ales în domeniul imobiliar. Din această cauză, în scurt timp sistemul bancar american s-a "trezit peste noapte" că are de gestionat un mare gol financiar care trebuia acoperit într-un timp mai scurt decât cel preconizat anterior, astfel încât a luat " naștere" o criză de supraîndatoare a populației. Continuând mai departe, criza s-a făcut resimțită la nivel mondial prin retragerea financiară a sistemului bancar american de pe alte piețe internaționale, efectele crizei propagându-se mai departe precum "valurile" unui cutremur.

În acest tipar, transmiterea efectelor nefavorabile ale crizei dintr-o ţară de talia SUA în alte ţări, mai mari sau mai mici, are la bază interdependenţa crescândă a economiilor naţionale în cadrul intensificării globalizării pieţelor, inclusiv a celor financiare. Dacă sistemul financiar al unei ţări se blochează sau este paralizat, atunci economia acesteia nu mai poate funcţiona normal date fiind multiplele sale interferenţe cu sistemele financiare naţionale şi internaţionale.