Actuala criză economico-financiară - elemente generale și specifice în economia românească

Criza scos la iveala si a evidentiat anumite elemente ale societatii si anume: coruptia, hotia, saracia, ingineriile financiare. Ea a fost numita „indecenta” pentru ca pietele financiare, intr-o stare de beatitudine au plusat dincolo de realitatea economica evidenta.

Criza a evoluat conform unui „bulgar de zapada care s-a rostogolit la vale”, fiind urmarea „excesurilor” observate pe piata creditelor din Statele Unite.

Potrivit unor analisti de la „Le Monde”, Pierre Antoine Delhomais, Claire Gatinois si Anne Michel, in anii 1990, politica monetara „foarte supla”, adica dobanzi reduse la imprumuturi, cu alte cuvinte, credit ieftin, conceputa de catre presedintele Rezervei Federale Americane, Alan Greenspan, a generat creare unei bule speculative la Bursa din New-York, bula explodand in primavara anului 2000. Astfel a trebuit mentinuta supla, tocmai pentru a permite economiei americane sa se ridice din nou. Iar dupa atentatele din 11 septembrie 2001, dobanda respectiva a fost diminuata la chiar 1 % ceea ce a stimulat consumatia in menajele americane, cumpararea de locuinte precum si investitiile.

Joseph Stiglitz, premiul Nobel pentru „Economie”, in 2001, scria in acest sens: „Creditele au actionat precum steroizii, pentru a dopa economia americana. A fost insa o supradoza. Iar Statele Unite se afla astazi intr-o cura de dezintoxicare.

Astfel criza financiara ca urmare a globalizarii capitalurilor s-a repercutat rapid in intreaga lume. S-a ajuns astfel la incapacitatea de plata a statelor, adica la datorii suverane, iar masurile curative, au incercat reducerea bugetelor prin reducerea salariilor, pensiilor, etc., ceea ce a insemnat, ”incercarea de a iesi din criza, nu atat pe seama celor responsabili de ea, a marilor profitori ai sistemului, ci a celor nevoiasi – desigur, in grade diferite de repezentare cu venituri aproape exclusiv limitate la pensii, salarii, ajutoare, etc.”

Printre primele articole aparute in ziarul Euroeconomia referitoare la criza regasim „Dupa o vancanta de sarbatori prelungita peste masură, românii se întorc la viața reală buimaciți de semnalele de alarmă ale crizei mondiale.” Atfel incepeau primele semne ale furtunii care urma sa vina, insotita de indemnuri stridente, patetice la chibzuinta si austeritate care faceau ca atitudinea realista si echilibrata sa degenereze intr-o stare generalizata de panica, intr-o veritabila psihoza cu consecinte mult mai grave decat criza in sine. Pentru a ne crea o imagine in aceasta prima etapa crizei care a invaluit si tara noastra apelam la acelasi articol care ne ilustreaza situatia de atunci. Totul incepe cu imaginea romanului care a inteles fara dangatul de clopote ce anunta dezastrul ca a apus vremea zicalei „ sa traiti bine”, inlocuit de sloganul disperarii „sa supravietuiti cat de cat, cu bine”.

Cu astfel de slogan guvernul de atunci a instalat starea de urgenta cum nu se putea mai bine si anume cu ordonante de urgente, totul fiind menit sa creeze un buget de criza. Ordonantele constau in: interzicerea pensionarilor sa mai cumuleze alte venituri de la stat, doua blocau pentru un an toate posturile din sistemul bugetar, cea de-a treia plafona indemnizatia de crestere a copilului.

Previziunile privind scaderea puterii monedei noastre au existat si in acea perioada, odata cu aceaste previziuni anuntandu-se si toate efectele dezastruase pe care le va aduce cu ea si anume: scumpirea importurilor, falimentarea multor companii precum si ingreunarea persoanelor care au accesat un credit in valuta.

Desi articolul este din 2009 se pare ca multe din elementele mentionate aici se pastreaza si in prezent, ceea ce poate insemna si este greu de recunoscut, ca economia noastra nu s-a indepartat de la un curs scris si nu a surprins cu nici o scanteie de redresare. Astfel suntem inca victimele speculatorilor de pe piata financiar – valutara si ale propriei noastre neputinte. Exporturile prezinta aceeasi lipsa de competitivitate, exportatorii aflandu-se intr-o criza acuta de comenzi si vanzari. Acest lucru nu va aduce decat un lucru si anume renuntarea la aceasta activitate care se va reflecta tot mai mult in indicatorul importului care va creste.

Datorita deprecierii accentuate a leului, concretizate in scumpirea produselor, au incurajat si mai mult importurile deoarece competitivitatea prin pret a exportatorilor a scazut semnificativ.