I. Protectia si reabilitarea mediului in urma activitatilor de exploatare (a substantelor minerale utile) Prin definitie, am putea spune, activitatea de explorare si in special cea de exploatare a substantelor minerale utile, in general, si a aurului, in particular, au un impact asupra mediului inconjurator. Pe de o parte ea are un impact negativ asupra mediului natural iar pe de alta parte ea poate avea un impact pozitiv asupra comunitatii umane, constituind un pilon al dezvoltarii durabile a zonei. Impactul negativ asupra mediului poate fi legat direct de activitatea de exploatare propriu-zisa cat si de activitatile conexe, care asigura logistica exploatrii. Spre exemplu, deschiderea unei exploatari miniere intr-o zona, poate atrage dupa sine dezvoltarea agricola intensiva a zonelor invecinate, care in cazul in care nu se face corespunzator poate conduce la degradarea terenului. Animalele domestice sau plantele introduse odata cu deschiderea unei exploatari miniere intr-o zona izolata, pot aduce cu ele o serie de boli care pot afecta anumite specii de plante si animale ale ecosistemului natural local. Pe de alta parte, constructia sau reabilitarea infrastructurii de transport, alimentare cu apa si energie, infiintarea, dezvoltarea sau modernizarea unor localitati in care sunt cazati angajatii exploarii si familiile acestora, dezvoltarea unor activitati industriale sau servicii conexe cu activitatea miniera, creerea de locuri de munca in cadrul exploatarii miniere si in legatura cu activitatile conexe, instruirea si perfectionarea profesionala a personalului implicat in activitatile miniere sau activitatile conexe, etc., au un impact benefic asupra dezvoltarii socio-economice si culturale locale iar, in cazul exploatarilor miniere mari, chiar la nivel national, am putea spune. Evaluarea impactului asupra mediului a unui proiect de exploatare a unei substante minierale utile, in general, si a aurului, in particular, trebuie facuta prin prisma amplorii efectelor negative pe care le poate avea asupra mediului, inclusiv in situatii exceptionale (accidente) si a probabilitatii de producere a acestora. In evaluarea impactului trebuiesc avute in vedere atat pozitia oficialitatilor (respectiv reglementarile legale) cat si perceptia publicului (comunitatea locala, organizatii nonguvernamentale, etc) privind aspectele de mediu ale proiectului. Diminuarea impactului asupra mediului si mentinerea calitatii factorilor de mediu la un nivel acceptabil pe parcursul dezvoltarii unui proiect de exploatare, presupune un managemnt de mediu adecvat, ale caror componente esentiale sunt o buna proiectare a activitatilor de protectie, monitorizare si reabilitare a mediului, o implementare adecvata a activitatilor proiectate, o verificare sistematica a efectelor activitatilor desfasurate si o continua revizuire si corectare a planului de protectie si reabilitare a mediului, care sa conduca la continua inbunatatirea performantelor in ceea ce priveste protectia mediului. In ultimele decenii, atat autoritatile si comunitatile locale, cat si companiile acorda o atentie din ce in ce mai mare planificarii si executiei lucrarilor de reconstructie ecologice si de reabilitare mediului in momentul inchiderii exploatarii precum si asigurarii fondurilor necesare executiei acestor lucrari, inclusiv pentru monitorizarea factorilor de mediu pe termen lung. Mai mult, in lumina conceptului dezvoltarii durabile, planul de inchidere al exploatarii prevede pe langa masurile de reconstructie si reabilitare a mediului natural si masuri cu caracter socio-economic. II. Studiu de caz: REABILITAREA ECOLOGICAA TERENURILOR IN ZONA OLTENIEI II.1. INTRODUCERE Exploatarea miniera la zi afecteaza mediul inconjurator, pe de o parte, prin modificarea peisajului, iar pe de alta parte, prin interventia brutala a carierelor in procesele si ritmurile naturale ale ecosistemelor. Toate aceste efecte au condus la aparitia unui conflict de interese intre necesitatea extragerii materiilor prime minerale si cerintele privind protectia mediului intr-o asemenea masura incat intreprinderile miniere au inceput sa fie privite ca ,,distrugatoare de mediu". Din acest motiv, in multe tari gruparile ecologiste au solicitat limitarea activitatii in carierele existente si impiedicarea deschiderii altora noi. Toate aceste restrictii au condus uneori la imposibilitatea aprovizionarii unor ramuri industriale cu materii prime indigene. Cu toate ca efectele negative ale exploatarii miniere la zi sunt importante si de necontestat, aceasta ramura industrial are la indemana posibilitati multiple de minimizare a impactului negativ asupra mediului si, mai mult decat atat, de reconstruire a zonelor afectate la parametri calitativi chiar superiori celor initiali. II.2. SUPRAFETE DE TEREN OCUPATE DE ACTIVITATEA MINIERA In zona Olteniei, pentru asigurarea fronturilor de lucru la excavatii, pentru amplasarea si construirea haldelor de steril si a depozitelor de carbune, pentru incintele miniere, amplasarea si realizarea lucrarilor de constructii industriale, a drumurilor de acces, a cailor ferate si a regularizarilor cursurilor de ape prin executarea unor lucrari hidrotehnice speciale, a fost necesara ocuparea, in toate bazinele miniere, a unor mari suprafete de teren agricol si silvic. In ceea ce priveste punerea la dispozitie a terenurilor pentru activitatea miniera, in Romania se disting doua perioade: prima perioada, de la inceputul exploatarii lignitului in cariera pana in anul 1990, iar cea de-a doua perioada, dupa acest an, evidentiate astfel datorita legislatiilor diferite existente in tara de-a lungul timpului si care au stat la baza reglementarii acestei probleme. Inainte de anul 1990, scoaterea din circuitul agricol si silvic a acelor 75 093 ha (din care 11 926 ha agricol si 3167 ha silvic) s-a realizat prin Decrete ale Consiliului de Stat si Hotarari ale Consiliului de Ministri, in baza carora terenurile au fost trecute de la un administrator la altul cu titlu gratuit, iar pentru proprietatea cooperatista, prin despagubiri. Dupa anul 1990, odata cu aparitia noii legislatii cu privire la forma de proprietate asupra terenurilor agricole, asigurarea terenurilor pentru industria miniera s-a realizat prin negocieri directe cu fiecare proprietar privat, iar pentru cele silvice, cu ROMSILVA, unitate a statului roman. De-a lungul intregii perioade de activitate miniera, pentru exploatarea si valorificarea zacamintelor de lignit au fost ocupate peste 18 000 ha de teren, din care, dupa anul 1990, au fost scoase din circuitul economic 3529 ha, impartite in 2515 ha teren agricol si 1014 ha teren silvic. Cele mai mari suprafete afectate de industria miniera din zona Olteniei se gasesc in bazinul minier Rovinari, conform situatiei prezentate in tabelul 1. Asa cum se poate observa din tabel, si in celelalte zone miniere din Romania in care se exploateaza zacamintele de lignit exista suprafete afectate si degradate de industria miniera, dar aceste suprafete reprezinta maximum 5% din suprafetele ocupate si degradate in zona Olteniei. Din totalul suprafetelor agricole afectate de exploatarea lignitului in cariere, aproximativ 25% sunt reprezentate de pasuni si fanete naturale, categorii de folosinta care asigurau productii modeste si instabile, iar 5% din aceasta suprafata a fost ocupata de plantatii pomicole si vii hibride, culturi cu o mare diversitate de specii si soiuri autohtone, dar cu productii modeste. Din punct de vedere al utilitatii, terenurile trecute in administrarea si, respectiv, in patrimoniul unitatilor miniere prezinta urmatoarea situatie: aproximativ 68% din suprafata totala a fost destinata fronturilor de lucru pentru excavatii si halde de steril si 32%, pentru activitati conexe diverse, cum ar fi constructii uzinale, constructii cu caracter social, drumuri si cai de acces, retele electrice, linii ferate, regularizari de cursuri de ape si peste 10 vetre de sat pentru localitatile stramutate. De exemplu, numai pentru regularizarea principalului curs de apa din zona Olteniei, raul Jiu, si construirea lacului de acumulare si retentie din amonte de carierele din bazinul Rovinari a fost necesara ocuparea unei suprafete de aproximativ 1000 ha, iar pentru crearea noilor vetre de sat s-au asigurat mai multe sute de hectare. Intregul complex de obiective destinate extractiei lignitului din zona Olteniei a avut un caracter profund de schimbare a reliefului din zona, determinand aparitia unor noi forme de relief, atat pozitive (haldele de steril) cat si negative (golurile remanente ale carierelor), care au modificat peisajul in intregime. Au aparut, de asemenea, fenomene de natura geomecanica: tasari, alunecari de teren, modificari de natura calitativa si cantitativa ale apelor de suprafata si ale celor subterane si, nu in ultimul rand, ale calitatii aerului. Modificari semnificative de natura pedologica, agrochimica si biologica au suferit materialele decopertate si depozitate in haldele exterioare si interioare, modificari cu urmari pregnante si evidente in urma reamenajarii, refertilizarii si recultivarii suprafetelor eliberate de sarcinile tehnologice. Se poate concluziona ca exploatarea la zi a lignitului afecteaza toti factorii de mediu, in special solul si peisajul, ceea ce impune reabilitarea ecologica a zonelor in care se dezvolta carierele.
Fodor, D., Baican, G., Pasarin, C., Bonci, Gh. ,,Coal Mining in Romania at the Beginning of the 21st Century" - International Conference on Mining Challenger of the 21s1 Century, New Delhi - India, November 1999. Fodor, D., Lazar, M., Baican, G. ,,Some aspects regarding the Romanian open pit lignite mining impact on soil" International Symposium ,,Mine Planning and Equipment Selection 2000" Athens, Greece, November 2000. Baican G., Huidu, E., Ianc, I. ,,Redarea in circuitul economic a suprafetelor de teren afectate de exploatarea lignitului la C.N.L.O. Tg. Jiu, Romania". Trends in restructuring of coal industry in Central and Eastern European countries - 29th-30th, May 2000, Sinaia, Romania. Baican G., Boldor, C., Ianc, I. ,,Reabilitarea haldelor de steril rezultate in urma extragerii lignitului in carierele din bazinul minier al Olteniei". Al IV-lea Congres Mondial de Mediu Minier 25-30 iunie 2001, Baile Felix, Romania. Fodor, D., Baican, G. Impactul industriei miniere asupra mediului, Editura Infomin, Deva 2001. Lazar, M. Reabilitare ecologica. Ed. Universitas. Petrosani, 2001.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
