ARGUMENT I. Problema deseurilor sub aspect economic si ecologic II. Compozitia si clasificarea deseurilor solide III. Compostarea deseurilor solide 3.1 Operatii anexe compostarii reziduurilor 3.2 Constructii si instalatii pentru compostarea aeroba a reziduurilor IV. Incinerarea deseurilor solide V. Reciclarea si recuperarea deseurilor VI. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor BIBLIOGRAFIE ANEXE
ARGUMENT Deseurile, reziduurile afecteaza solul, apele de suprafata si subterane precum si atmosfera, efectele lor fiind regasite la mari distante. Impactul lor asupra mediului se manifesta deosebit de variat, datorita numarului mare de nocivitati continute in ele. Reziduurile sunt cele mai importante surse de raspandire a infectiilor, datorita continutului lor mare de microorganisme, printre care si agenti patogeni. In conditii prielnice, agentii patogeni pot trai in reziduuri chiar cateva luni de unde patrund in sol si apa, dand nastere la infectii numeroase, directe. Cateva din maladiile provocate de acestea sunt: Salmonella typhi - febra tifoida; Schigella disenterial - dizenteria haciliara; Microbacterium tuberculosis - tuberculoza; Clostridium tetani - tetanos; Vibriocholerae - holera; Hepatites virus - hepatita acuta; Trichinae spiralis - trichinosa; etc. Insectele, rozatoarele si cainii, sunt de asemenea, purtatori si raspanditori de boli infectioase datorita deseurilor. Mustele sunt atrase de mirosul de substanta organica in descompunere; pe de o parte sunt purtatoare de microbi, iar pe de alta parte isi depun ouale in gunoi, ciclul de reproducere fiind de numai 4 - 5 zile. Prin intermediul apei,aerului si solului, microbii sunt raspanditi de asemenea, la distante mari, de unde tot prin intermediul acestor factori, ajung in organismul uman. Pe calea aerului, toate gazele nocive, rezultate in urma descompunerii substantelor organice din reziduuri ( metan, amoniac, hidrogen, sulfurat, indol, etc.) sunt inhalate si pot prejudicia sanatatea umana intr-un mod mai mult sau mai putin grav; in aceeasi masura mediul este prejudiciat si din produsele de ardere - fum, funingine, cenusa, etc. Celor amintite se adauga si prezenta neplacuta a unor gramezi de gunoi lasate in mijlocul orasului, satului, de-a lungul soselelor, in paduri, parcuri, etc., care, in plus, dau nastere la mirosuri pestilentiale. Acumularea si eliminarea deseurilor solide au devenit in ultima vreme probleme de mare insemnatate pentru echilibrul ecosistemelor umane. Deseurile reprezinta nu numai pierderi din sursele naturale, dar in acelasi timp si izvoare de poluari si nocivitati grave, atat pentru oameni, cat si pentru celelalte fiinte vii ale ecosferei. Dorinta sporita de imbunatatire a standardului de viata al unui numar din ce in ce mai mare de locuitori ai globului, precum si ridicarea nivelului de cunostinte stiintifice si tehnice ale omenirii au condus neincetat la o crestere a volumului productiei de bunuri si implicit, la un consum crescut de resurse, avand ca urmare atat tendinta de secatuire a resurselor limitate de resurse ale ecosferei, cat si acumularea inadmisibila de deseuri, neincadrate in ciclurile naturale si deci generatoare de poluari. Se impune o gestionare, o monitorizare stricta a deseurilor din sectorul gospodaresc si public si industrial pe baza cunostintelor despre aceasta importanta sursa de poluare a mediului, asa incat conflictul dintre procesele ciclice naturale ale ecosferei si cele liniare ale tehnologiilor create si sustinute de actuala civilizatie umana sa se diminueze, asa zisa ,,criza ecologica" sau ,,criza mediului inconjurator" sa se amelioreze. Declaratia Conferintei Natiunilor Unite asupra mediului inconjurator (Stockholm) arata ca ,,exista largi perspective pentru imbunatatirea calitatii mediului inconjurator si faurirea unei vieti bune. Este nevoie de entuziasm, de eforturi intense si de o actiune ordonata". Omul trebuie sa profite de cunostintele sale in vederea crearii, impreuna cu natura, a unui mediu inconjurator mai bun. In contextul dezvoltarii durabile, gospodarirea deseurilor ocupa un rol important, deoarece deseurile nu reprezinta doar o potentiala sursa de poluare, ci pot constitui si o resursa de materii prime secundare. Tendintele actuale privind deseurile se axeaza pe doua aspecte esentiale: -Diminuarea volumului / cantitatii deseurilor; -Reducerea pericolului de poluare a mediului. Strategia moderna privind gospodarirea deseurilor include o ierarhizare a optiunilor de management. Accentul cade pe prevenirea ( diminuarea producerii deseurilor), reciclarea, recuperarea si depozitarea optima a deseurilor ce nu pot fi refolosite. Prevenirea producerii deseurilor se poate realiza prin tehnologii curate, prin produse eco- inscriptibile ( carora li se poate atasa eticheta ,,produs ecologic"), prin refolosire ( ambalaje de sticla, hartie, cauciuc,uleiuri, solventi, etc.), prin schimbarea comportamentului producatorilor dar si al consumatorilor care sa incurajeze folosirea materialelor reciclate. Recuperarea din deseurile produse se poate realiza prin: separare si sortare de catre producatori, colectarea selectiva a deseurilor, reciclarea materialelor, recuperarea energiei. Depunerea in siguranta vizeaza: reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie depozitate, respectarea unor standarde riguroase privind conditiile de depunere, care sa le limiteze impactul asupra mediului. Pentru a asigura o gospodarire eficienta a deseurilor este necesara adoptarea unor masuri speciale privind ambalarea, incinerarea, controlul si redarea in uz a locurilor de depunere, precum si a unor legi generale privind raspunderea civila pentru stricaciuni si pagube aduse mediului. I. PROBLEMA DESEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC SI ECOLOGIC Deseurile apar ca rezultat al activitatii omului, iar reciclarea, tratarea si depozitarea lor reprezinta una dintre cele mai actuale probleme economice si ecologice ale societatii contemporane. Societatea umana are ca sursa primordiala de existenta munca, in al carei proces omul transforma materii prime sau produse de nivel calitativ inferior in produse de nivel calitativ superior. Pentru aceasta el are nevoie de energie. Obligatoriu insa din aceasta activitate apar produse secundare, inutile, de cele mai multe ori toxice. Aceste deseuri, noxe, poluanti pun in pericol, prin acumulare, nu numai activitatea creatoare de bunuri, ci chiar confortul si sanatatea speciei umane. Actualul flux de materiale este nedurabil, datorita distrugerii ambientale, extractiei, prelucrarii si depozitarii deseurilor. Cererea de produse din lemn si hartie, de exemplu, continua sa se rasfranga asupra padurilor avand consecinte ambientale grave. Taierile realizate pentru obtinerea produselor din lemn ameninta peste 70% din padurile virgine mari ramase pe planeta, iar in multe parti ale lumii, plantatiile forestier cu o singura specie au inlocuit codrii seculari, ceea ce a redus diversitatea speciilor, facand necesara aplicarea insecticidelor. Padurile sanatoase asigura servicii vitale in cadrul ecosistemelor: de pilda stavilesc eroziunea, acumuleaza apa pe care o furnizeaza in anotimpurile secetoase si regleaza regimul pluviometric. Padurile reprezinta habitatul unei game diverse de organisme vegetale si animale, gazduind peste 50 % din speciile de pe glob. Unitatile miniere folosesc chimicale toxice, ca: cianura, mercur si acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu. Sterilul, respectiv restul de minereu imbibat cu substante toxice care ramane dupa separarea metalului, este descarcat, adesea, direct in lacuri sau rauri, cu consecinte devastatoare. Proportii catastrofale au luat deversarile industriale in raul Rein; in lacurile din America s-au acumulat munti de deseuri industriale si doar masurile exceptionale au permis ameliorarea situatiei ecologice. In 1983, in urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina), in raul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale. Ca urmare a acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vietuitoarelor din raul Nistru. Activitatea industriala din secolul XX a fost insotita de transferarea catre ambient a milioane de tone de plumb, zinc si cupru; emisiile industriale globale de plumb depasesc acum nivelurile naturale de 27 de ori. Impactul acestei poluari este grav: ca urmare a contaminarii cu metale grele, de exemplu, vegetatia lipseste pe o raza de 15 km in jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietica. Expunerea la mercur, larg raspandira printre mineri, mareste riscul cancerului si poate afecta rinichii si sistemul nervos, iar plumbul - o substanta neuro toxica - este cunoscut si prin faptul ca afecteaza dezvoltarea intelectuala a copiilor. Depozitarea neconditionata a deseurilor industriale constituie o problema globala. Aproape doua treimi din deseuri sunt depozitate in locuri neamenajate, iar un sfert din acestea sunt deversate in ocean. Tratarea cu neglijenta a reziduurilor industriale are urmari medicale, ambientale si economice teribile in multe regiuni ale lumii. Se spune ca un sfert din populatia Rusiei, de exemplu, traieste in zone unde poluarea depaseste de 10 ori nivelul admis. In Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deseuri periculoase.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
