Securitatea alimentara si problemele globale

Extras din referat Cum descarc?

Consumul de alimente asigura intre 1 764-3 535 kcal/zi/locuitor.Acestea pot fi luate din produsele vegetale si animale consumate.
Prezenta in alimentatie a unor aminoacizi esentiali, care se gasesc numai in produsele de origine animala, face obligatorie si utilizarea acestora in alimentatie.
O calorie stocata in biomasa consumatorilor (erbivorelor) este rezultata din mai multe calorii stocate de producatori (plantele verzi). Astfel, aceasta se obtine din circa sapte calorii primare. In acest caz, o ratie alimentara de circa 3 501 kcal/zi, din care 1 709 kcal provin din produse animaliere, este echivalenta cu 13 755 kcal primare.
Cum pasarile si ovinele consuma seminte (furaje concentrate) inseamna ca acestea sunt in competitie cu omul, in timp ce bovinele (exceptand cele ingrasate in complexe specializate), consumand furaje grosiere, nu creeaza aceasta situatie. Totusi, o ratie alimentara normala trebuie sa includa si furaje concentrate.
Asigurarea necesarului de hrana pentru populatie reprezinta una din variabilele cheie ale ecuatiei populatie in crestere - resurse limitate. Desi societatea moderna a condus la o diversificare si la o amplificare fara precedent a nevoilor umane, persista inca deficiente in satisfacerea nevoilor elementare, cum este si nevoia alimentara. La nivel mondial, indicele productiei alimentare l-a devansat pe cel al cresterii populatiei. Ca o exceptie, la nivel zonal, o reprezinta continentul african, unde se manifesta o tendinta inversa.
Astfel, pe durata mai multor decenii indicele de crestere a populatiei a fost, in medie, de aproximativ 3% pe an, in timp ce indicii productiei alimentare s-au situat sub 2% pe an.Traim, in prezent, intr-o lume divizata sub aspect nutritional, in care unii oameni mananca prea mult, iar altii prea putin. Ambele categorii sufera de malnutritie. Este o ironie faptul ca cei care sunt ,,suprahraniti" si supraponderali, ca si cei subnutriti si subponderali se confrunta cu probleme medicale similare, efectele asupra sanatatii fiind asemanatoare - sensibilitate mai mare la imbolnaviri, speranta de viata redusa si productivitate diminuata.
Oferta alimentara a omenirii se bazeaza pe doua componente fundamentale: ecosistemele naturale si ecosistemele agricole, la care se adauga ecosistemele partial amenajate, cu rol productiv (de exemplu, acvaculturile). Prima categorie furnizeaza, inca direct, cantitati insemnate, in special de proteine animale (de exemplu, ecosistemele marine, oceanice, ale apelor interioare), dar cresterea intensitatii exploatarii
inseamna depasirea capacitatii de refacere a biomasei prin mecanismele naturale.
Rezulta faptul ca cea mai mare parte din cresterea viitoare a ofertei mondiale de hrana trebuie sa provina de pe terenurile cultivabile, din ecosistemele agricole.
Variabilele care caracterizeaza aceasta componenta sunt: suprafata disponibila de a fi cultivata (terenuri agricole - arabil, pasuni, fanete), reprezentand spatiul de hrana; resursele de apa pentru irigatii; fertilitatea solurilor; tehnologiile agricole si materialul biologic.
- Spatiul de hrana
variaza, printre altele, si in functie de provenienta alimentelor si calitatea lor: la o dieta austera, fara proteine animale si fara grasimi, bazata pe alimente de provenienta vegetala, aria minima este de 0.09 ha, in timp ce la o dieta bogata, cu produse vegetale si animale, in parte prelucrate industrial, aria minima este de 0.62 ha.12
Din suprafata uscatului de 14.8 miliarde hectare, suprafata agricola este de 4.1 miliarde hectare, adica 28%. Daca luam in calcul numai suprafata arabila, ca spatiu propriu-zis de hrana, aceasta reprezinta doar 10% din total. Raportand terenul productiv la numarul de locuitori (6.1 miliarde in 2000) rezulta un spatiu de hrana de 0.26 hectare/locuitor, altfel spus 3.8 persoane la un hectar. Aceasta valoare acopera insa diferentieri mari intre continente si tari. 
Tinand seama de dublarea populatiei in perspectiva anului 2100, norma de teren arabil se va reduce la mai putin de jumatate, adica la 0.13 hectare, sub suprafata pe care o reprezinta in prezent in China, in
conditiile in care suprafetele actuale se vor mentine constante. Luand in considerare si posibilitatea modificarii suprafetei in sensul cresterii, trebuie mentionat faptul ca aceasta nu are intotdeauna efecte pozitive. 
Mai mult, exista numerosi factori naturali si antropici care diminueaza suprafata productiva: eroziunea solului; desertificarea; degradarea chimica si antropizarea (utilizarea terenului in alte scopuri decat cel agricol - urbanizare, industrializare, turism etc.)
- Resursele de apa pentru irigatii
Folosirea irigatiilor a insemnat una din primele actiuni de control a factorilor ecologici de catre om, respectiv de modificare a biotopului. Aceasta a permis crearea unor surplusuri imense de hrana cu implicatii profunde in organizarea, ierarhizarea si dezvoltarea societatii.
Importanta irigatiilor este sustinuta de cateva date statistice relevante. 
Apele folosite pentru irigatii pot proveni din doua categorii de surse: de suprafata (lacuri, rauri) si subterane. Ambele surse pot deveni limitative pentru practicarea agriculturii.
Debitul apelor de suprafata depinde de regimul climatic si de gradul de impadurire al bazinelor hidrografice, iar, din punct de vedere calitativ, incarcarea apelor cu poluanti sau mineralizarea ridicata sunt principalii factori care determina disponibilitatea pentru irigatii.
Pomparea apei din surse subterane este singura solutie de mentinere a ecosistemelor agricole in zonele unde densitatea retelei hidrografice este redusa - majoritatea zonelor aride. In prezent, o parte insemnata a panzelor freatice importante sunt supraexploatate, extragandu-se un volum mai mare de apa decat cel care se reintoarce prin infiltrare.
-Fertilitatea solurilor
conditioneaza direct productivitatea ecosistemelor agricole fiind dependenta de numerosi factori (aprovizionarea cu elemente nutritive, pH, proprietati aerohidrice etc.). Pentru mentinerea potentialului productiv pe termen lung este necesara


Fisiere in arhiva (1):

  • Securitatea alimentara si problemele globale.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!