Sahara Olteniei

Extras din referat Cum descarc?

Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept consecinta emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon.
Desi ritmurile de despadurire sunt diferite in diverse regiuni ale lumii, specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca nu se vor lua masuri si ritmul actual al despaduririlor se va mentine, disparitia completa a acestora va avea loc pana la sfarsitul acestui secol, urmarile asupra mediului si chiar asupra vietii pe Terra fiind inestimabile.
Europa si America de Nord au reusit stoparea procesului de despadurire dupa mai multe secole, potrivit unui raport recent al ONU. Tarile care mai au probleme serioase in gestionarea zonelor impadurite sunt cele sarace sau macinate de conflicte, in vreme ce in Statele Unite despadurirea a stationat, iar in Europa a dat inapoi. Regiunile cu cea mai inalta rata de despadurire au ramas, potrivit raportului ONU, Africa, America Latina si zona Caraibelor. Expertii indica cifre ingrijoratoare: 32 milioane de acri de padure dispar in fiecare an, totusi despadurirea in cifre nete, diferenta intre ce se taie si ce se planteaza, a scazut intr-un deceniu de la 22 milioane la 17 milioane de acri pe an (un acru=0,4 hectare).
Exista insa si zone care au inregistrat, dupa anul 2000, o crestere a suprafetelor acoperite de paduri, in primul rand China, unde investitiile in plantari de puieti reusesc sa sufoce tendinta de exploatare irationala a padurii din alte regiuni, cum ar fi Delta Mekong.
Potrivit unui studiu comandat de Trezoreria britanica, in cazul in care s-ar aloca fonduri destinate combaterii incalzirii globale pentru impaduriri, randamentul ar fi net superior celui al biocombustibililor pe baza de ulei de palmier si de soia, pe care statele UE il importa masiv din Malayesia si Indonezia. 
Opinia publica identifica drept factor principal pentru incalzirea globala si schimbarile climatice defrisarea padurilor, considerand ca rezolvarea problemelor consta intr-un program de reimpadurire masiva, desi acest proces rezolva doar partial problema dioxidului de carbon din atmosfera. Acestea trebuie dublate de utilizarea energiei alternative, de metode industriale (pomparea directa a CO2 in apa oceanului, la mare adancime, sau ingroparea gazului).
Contributia activitatilor umane la modificarile climatice, realizata "cu succes" atat prin defrisarea iresponsabila si fara masura a padurilor, cat si prin o multitudine de alte procese daunatoare mediului - arderea combustibililor fosili (pacura si carbune) pentru productia de energie electrica si termica, arderea combustibililor fosili (benzina si motorina) pentru transporturi, productia de ciment pentru constructii (o tona de ciment elibereaza o tona de CO2), productia de otel si de materiale sintetice si agricultura - , precum si implicatiile pe care incalzirea globala le are asupra economiilor mondiale si nationale si modurile prin intermediul carora industria asigurarilor poate lupta impotriva riscurilor catastrofale vor fi dezbatute pe larg cu ocazia ICAR 2007 - The International CAtastrophic Risks Forum.
ICAR este cel mai cunoscut eveniment european dedicat riscurilor de catastrofa. In acest an, Forumul a avut loc in Bucuresti, la Palatul PARLAMENTULUI, Sala Nicolae IORGA.
Situatia padurilor din Romania 
Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse. 
De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopantal uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.
Situatia in Dabuleni
Specialistii de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului atrag atentia asupra faptului ca seceta si defrisarile masive din Dolj au condus la o tendinta de desertificare a solurilor din zona
Parca suparata pe olteni, Dunarea trece prin sudul Doljului grabita si zgarcita, fara sa lase ceva folositor in urma sa. Dabuleni, Calarasi, Sadova sunt numai cateva dintre localitatile al caror sol nisipos si uscat ai zice ca neaga ceea ce se vede clar pe harta: ca fluviul e doar la o aruncatura de bat. Despaduririle din anii 60, dar si seceta ultimului deceniu au transformat zona intr-un mic desert, botezat in graba Sahara Olteniei. Unii specialisti zic ca fenomenul e grav si ca ar trebui stopat urgent. Altii cred ca nisipul nu ascunde nimic ingrijorator. Taranii se bucura ca lubenitelor nu le pasa de desert si cresc mari si frumoase in fiecare an. REIMPADURIRE. Potrivit unor informatii de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova, cele peste 100.000 de hectare din stanga Dunarii, intre Calafat si Dabuleni, reprezinta o zona arida, cu tendinte de desertificare. Vina pentru acest fenomen o poarta in primul rand seceta (un an din trei este caracterizat drept secetos in acest colt de tara), dar si defrisarile masive de la sfarsitul anilor 60. Solutia sugerata de ARPM este simpla: reimpadurirea zonelor. Directorul Directiei Silvice Craiova, Daniel Drignei, spune insa ca s-a facut tot ce se putea face. "Doljul are padure relativ putina, iar materialul lemnos nu este de calitate", spune Drignei, suparat ca are in paza numai cer si garnita, vergine inrudite cu stejarul. "Poate din cauza asta in anii 60 s-a trecut la defrisarea a circa 4.000 ha in orasul Dabuleni, unde s-a infiintat o statiune de cercetari pe nisipuri. Dupa Revolutie, statiunea a dat faliment, pentru ca respectivele culturi erau scump de intretinut. Asa ca


Fisiere in arhiva (1):

  • Sahara Olteniei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

http://www.dabuleni.go.ro/
http://www.realitatea.net/record-de-voluntari-in-desertul-olteniei--in-cadrul-campaniei-romania-prinde-radacini
http://www.libertatea.ro/stire/desertul-din-dabuleni-se-inchiriaza-cu-600-de-lei-hectaru


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!