Reciclarea Piei

Necesitatile cresterii demografice au impus dezvoltarea expansiva a industriei printr-o mare diversitate de produse si printr-o prelucrare inalt tehnologica a resurselor materiale si energetice. Ambele directii de dezvoltare implica o exploatare excesiva a resurselor naturale si o artificializare a bunurilor materiale comparativ cu structura resurselor primare, constituind in esenta un impact agresiv asupra echilibrului factorilor de mediu atat in ce priveste valorificarea si conservarea resurselor cat si gradul de asimilare/absorbtie a deseurilor de orice natura, fie ele deseuri de productie sau de consum.

Schimbarea intregului concept asupra unui produs sau adaugarea de noi criterii pentru asigurarea compatibilitatii productiei de bunuri materiale cu mediul inconjurator devin neconvenabile la un moment dat pentru managementul unei intreprinderi. Cu atat mai mult cu cat legislatia in sistemul actual favorizeaza depozitarea deseurilor si nu vanzarea sau transformarea lor in materiale refolosibile.

Practicile de reducere a deseurilor, dintre care unele conform unor constrangeri economice, sunt operante in multe tari pana la un anumit nivel, in functie de tipul deseului respectiv. Exista numeroase metode pentru a poteja mediul de impactul deseurilor industriale. S-au identificat astfel numeroase tipuri de tehnologii preventive sau curative referitoare la acest impact, dintre care enumeram:

- tehnologii de tip "end of pipe", care trateaza deseurile cu metode clasice la finalul procesului tehnologic;

- tehnologii integrate, care recircula deseuri sau includ solutii ecologice;

- tehnologii de recuperare si reutilizare a deseurile provenite din alte procese tehnologice/ alte sectoare industriale;

- tehnologii de inlocuire a materialelor care produc poluanti.

Industria reciclarii se bazeaza pe deseurile de productie sau de consum, in principiu materiale recuperabile. Deseurile de productie pot fi subproduse de proces, pentru care nivelul de recuperare poate fi maxim, prin asa numita reciclare

interna.

In societatea contemporana, s-a impus dezvoltarea mai eficienta a industriei prin procese de productie in sistem inchis sau integrat de utilizare a resurselor materiale si energetice, mai mult ca urmare a presiunii exercitate de unele reglementari - administrative, juridice, publice, conjucturale, locale, zonale si sau internationale - in materie de mediu. Intreg procesul industrial poate fi gandit ca un ciclu inchis, pentru care producatorul isi asuma reponsabilitatea totala, prin proiectarea produsului ca furnizor temporar al unui serviciu (figura 1).