Raul Bistrita izvoraste din Muntii Rodnei in judetul Maramures, strabate Carpatii Orientali, apoi trece prin orasele Bicaz, Piatra Neamt si Bacau pentru a se varsa in Siret in apropierea Bacaului, avand un bazin de receptie cu o suprafata totala de 7042 km2,. Cursul superior al Bistritei, amonte de confluenta cu raul Dorna la Vatra Dornei se numeste Bistrita Aurie. Pe cursului raului se afla si barajul Izvorul Muntelui. Lungimea raului se apropie 300 km de la izvorul pe versantul nordic al Muntilor Rodnei, rezultand din unirea a doua paraie: Bistricioara si Putreda. In cursul sau de 278,8 km, Bistrita strabate formatiuni geologice varietate. Chiar dupa confluienta celor doua paraie, Bistrita intalneste in calea sa formatiuni de filias transcarpatic, dupa care patrunde din nou in zona sisturilor cristaline, urmand ca aici, Bistrita sa tranverseze formatiuni flisoide si sarmatiene inainte de a se varsa in Siret. Zona studiata apartine cursului mijlociu al Bistritei, fiind corespunzatoare extremitatii de SE a Depresiunii Dornelor, despre care V. Mihailescu (1944) spunea ca valea are un aspect de ,, culoar cu muncei de 800-1200 m si larg de pana la 10 km ". Orientarea generala a raului Bistrita este pe directia NV-SE, dar la confluenta cu raul Neagra Sarului, Bistrita coteste brusc spre NE, pastrandu-si directia pana la confluienta cu paraul Colbu, la Zugreni, de unde revine la directia NV-SE. Afluientii Bistritei au lungimi reduse datorita etajarii verticale a reliefului si energiei mari de relief. Debitele snto relativ constante, datorita precipitatiilor bogate (800-900 mm) si rocilor cu permeabilitate redusa. Incepand cu zona Poiana Teiului Raul Bistrita intalneste primul baraj hidroenergetic construit in perioada 1986-1996, ce determina formarea in amonte a unei acumulari de apa de aproximativ 3,5 km. In aval de acest baraj a fost amenajat in aceeasi perioada uzina de transformare a presiunii apei in energie electrica. La nici 2 km in aval de aceasta se afla ,,Piatra Teiului,, obiectiv monument al naturii clasificat de Uniunea Internationala Pentru Conservarea Naturii(IUCN) in grupa A, fiind definitiv sustrasa activitatile umane care perturba echilibrele naturale. Lacul de acumulare "Izvoru Muntelui", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume in anul 1960. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru, echipata cu sase generatoare. La nivelul maxim de umplere, acesta are o lungime de circa 31 km., pe o directie generala nord-vest - sud-est, cu numeroase arii de extindere laterala, mai accentuata fiind cea de pe raul Bistricioara (pe circa 3 km.).Bazinul lacului Izvoru Muntelui - Bicaz este format din urmatoarele zone majore: zona cristalino-mezozoica, zona flisului carpatic si transcarpatic si zona vulcanitelor neogen-cuaternare.Pe cuprinsul bazinului hidrografic al lacului (4035 km2) se realizeaza o inaltime medie a reliefului de circa 1100 m. Diferenta maxima de altitudine este de aproximativ 1800 m (intre Virful Inau, 2280 m, si cota fundului lacului la baraj de 425 m). Aceasta determina o etajare climatica ce are repercursiuni importante in regimul hidrologic al lacului. Din punct de vedere a temperaturii aerului, zona lacului se inscrie in treapta climatica montana moderat de calda (temperatura medie anuala de 7 / 7,5oC) cu ierni blande (temperatura medie a lunii ianuarie -4 / -5?C) si veri moderat de calde (temperatura medie a lunii iulie, 16,5 / 17?C). Diferentele temperaturii aerului din zona lacului sunt strans legate de termica suprafetei acvatice, ale carei variatii oglindesc particularitatile schimbului caloric dintre apa si atmosfera. Cercetarile au aratat ca in Octombrie continutul de caldura raportat la m3 de apa este maxim in acest lac. Ca efect al inertiei termice a lacului, temperatura maxima medie a aerului, cea mai ridicata, se produce in August si nu in Iulie. Dincolo de barajul de la Bicaz in aval se gaseste o intreaga ,,salba" de microbaraje ce au importanta lor energetica, dar si contributia la alterarea echilibrului ecologic. Lostrita si plutaritul sau realitatea unui mit. Pentru locuitorii de pe Valea Bistritei va ramane pentru totdeauna tiparita in memoria fiintei lor, nostalgia vremurilor cand barbati destoinici si priceputi purtau plute de busteni pe raul Bistrita pana la Piatra Neamt si de acolo la Galati, dar si dorul dupa ,,Regina Pestilor" - Lostrita. Nu intamplator si nu fara motiv oamenii acestor locuri iubesc in egala masura amintirea acelei indeletniciri pe care au primit-o ,,de la daci" si Lostrita pe care le-a lasat-o ,,Bunul Dumnezeu", pentru ca aceasta specie nobila de salmonide era cel mai ades vazuta si pescuita de plutasi.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
