Procesul industrial de obtinere a carbonatului si oxidului de magneziu din dolomite prin precipitarea bioxidului de carbon genereaza concomitent cantitati importante de deseuri sub forma de carbonat de calciu. In afara carbonatului de calciu deseul contine si carbonat de magneziu, ceea ce face ca materialul sa poata fi valorificat in agricultura drept amendament pentru soluri acide si ingrasamant pentru soluri slab fertile. Lucrarea prezinta efectele tratarii solului, cu patru doze diferite de deseu, asupra reactiei solului si a continutului acestuia in calciu si magneziu concomitent cu dezvoltarea plantelor de ovaz si a continutului acestora in macroelemente. Rezultatele obtinute evidentiaza modificarea reactiei solului de la acid la neutru dar si un continut crescut al acestuia in calciu (51%) si magneziu (260 %) pentru doza maxima de deseu. Continutul de calciu in planta de ovaz a crescut cu 117% si respectiv 72% pentru continutul in magneziu. Influenta asupra cresterii si dezvoltarii plantelor de ovaz releva un efect benefic asupra germinatiei si a numarului de plante rasarite cat si o talie mai inalta a plantelor verzi. Se constata de asemenea scaderea continutului de substanta uscata pana la momentul recoltarii.
Cantitati uriase de deseuri generate de activitatiile umane precum activitatiile casnice, intustriale, agricole devin o problema globala din ce in ce mai mare pentru protectia mediului datorita compozitiei si modului de stocare. Dar deseuri care contin elemente folositoare solului pot fi folosite in agricultura. Un astfel de exemplu este reprezentat de procesul de producere al carbonatului si oxidului de magneziu din dolomite prin precipitarea bioxidului de carbon. Prin acest proces rezulta si un reziduu de carbonat de calciu.
Calciul si magneziul sunt doua minerale importante pentru sol si nutritia plantelor. Majoritatea solurilor nu indeplinesc cerintele nutritiei plantelor in perioada vegetatiei. Prezenta ionilor de calciu si magneziu confera deseurilor un rol de fertilizator pentru solurile acide cu un continut mic de Ca si Mg. Magneziul are un rol catalitic in nutritia plantelor luand parte in procesul de fotosinteza si facilitand circulatia unor elemente nutritionale importante. Calciul este folosit de plante in procesele fiziologice.
Obiectivele principale ale acestui studiu sunt prezentarea efectelor tratamentelor solului cu diferite doze de deseuri precum si procesul de crestere si continutul de calciu-magneziu in plantatiile de ovaz.
Partea experimentala
Solul folosit in acest experiment este luvosol, un sol fertil caracterizat de tabelul 1.
Luvosolul a fost colectat, uscat, omogenizat impreuna cu doza de deseu si pus in recipiente, fiecare continand 1 kg de sol. Deseul folosit pentru tratarea solului avea o compozitie medie de 29,5% calciu si 6,5% magneziu..
Experimentele alternative urmarite de aceasta cercetare consta in patru doze diferite de deseuri (V1, V2, V3, V4) folosite ca tratamente de sol (tabelul 2) si o alternativa de control (V0) reprezentata de sol netratat. Toate alternativele experimentale au fost facute de trei ori.
Toate recipientele au fost semanate cu seminte de ovaz, udate la doua zile cu 50 mL apa. Vasele au fost puse langa fereastra de laborator. S-a urmarit timp de 7 saptamani cresterea plantei verzi. Cativa parametri chimici si morfologici ai plantei verzi de ovaz pe durata vegetatiei au fost stabiliti ( numerul de plante crescute, marimea, greutatea, materia uscata la 105%). La perioada recoltari, continutul de calciu si magneziu din pantele verzi de ovaz a fost determinat folosind spectrometria atomica de absorbtie (AAS). Probe de sol au fost colectate la perioada recoltarii si au fost stabilite valorile de pH, precum si continutul de calciu si magneziu. Ca si Mg au fost analizati printr-o metoda complexometrica cu EDTA (complexon III). Toate rezultatele obtinute , reprezentand valoarea medie a celor trei replici, au fost comparate cu proba martor.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
