Introducere Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si a apei in care acizii din aer, rezultati in urma producerii energiei electrice si a altor surse, cad pe pamant in diferite regiuni. Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube incomensurabile mediului inconjurator. Cand se ard combustibili fosili, cum sunt carbunele, benzina sau petrolul, se emit oxizi de sulf, carbon si azot in atmosfera. Acesti oxizi se combina cu vaporii din aer si formeaza acid sulfuric, acid carbonic si acid azotic. Cand ploua sau ninge, acesti acizi ajung pe pamant sub forma a ceea ce numim ploaie acida. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si parauri si la nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditati este produsa in tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada, Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest. Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile confirmau faptul ca poluarea provenita de la centralele electrice care functioneaza cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida in estul Canadei si nord estul SUA. Structuri de piatra , metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse. Urmari ale ploii acide pot fi observate mai ales in estul Americii de Nord, in Europa, in Japonia, China si Sud-Estul Asiei. Ploaia acida indeparteaza substantele nutritive din pamant, incetineste dezvoltarea copacilor si transforma lacurile intr-un mediu care nu poate intretine viata. In orase, acizii poluanti corodeaza aproape tot ce intra in contact cu ei, accelerand acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri si statui. Acizii in combinatie cu alte substante chimice formeaza praful de fum urban care ataca plamanii, cauzand boli si decedari premature. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului. Din cauza incalzirii globale va creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa acopere orase ca Londra, New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor: regiuni imense pot fi secate complet, ducand la foamete si pierderea multor vieti omenesti [1]. Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Candva fenomenul s-a limitat doar la zonele puternic industrializate si orase. Metodele de agricultura intensiva care s-au extins in intreaga lume au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la reducerea unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele etc. Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate, provoaca tulburari pulmonare: bronsite, astm pulmonar. Gazele freonice deterioreaza stratul de ozon, deschizand calea spre Pamant a componentelor daunatoare din radiatiile solare. In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele 'verzi'. In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta. Daca consumam mai putin curent si calatorim mai putin cu masina, putem reduce cantitatea materialelor organice utilizate pentru producerea curentului electric si a combustibilului [3]. In numeroase tari vantul si energia solara sunt utilizate ca sursa de energie alternativa. Va trece insa mult timp, pana cand acestea vor inlocui in totalitate materiile prime organice. Arborii la fel ca si celelalte plante, transforma dioxidul de carbon in oxigen, jucand un rol important in mentinerea proportiei "gazelor de sera". Distrugerea milioanelor de km2 de paduri ecuatoriale are drept consecinta reducerea cantitatii de oxigen care ajunge in atmosfera, in schimb se acumuleaza dioxid de carbon, care retine caldura. In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acestea. Un singur lucru este cert: in zilele noastre nu mai putem spera sa respiram aer curat. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur [4]. Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf si dioxid de azot dau nastere unor probleme medicale precum tusea, astmul, dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului si gatului. Un efect indirect al ploii acide este ca metalele toxice dizolvate in apa sunt absorbite de fructe, legume si in tesuturile animalelor. Desi aceste metale toxice nu afecteaza direct animalele, ele au efecte serioase asupra oamenilor, atunci cand sunt consumate. Pentru a preveni efectele nedorite ale ploilor acide este important sa luam o serie de masuri pentru a reduce emisiile cu efect acidifiant din mediul inconjurator. Fiecare dintre noi este afectat intr-o masura mai mare sau mai mica de mediul in care ne consumam existenta. In acelasi timp, noi toti afectam prin actiunile noastre mediul. Protejarea mediului este fundamentala in zilele noastre. Trebuie sa ne gandim atat la noi, cat si la nevoile generatiilor viitoare [2]. 1. Poluarea aerului 1.1. Compozitia normala a aerului Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constituie unul dintre factorii esentiali ai existentei vietii pe Pamant. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezinta principala sursa de energie in procesele vitale. Dioxidul de carbon din aer intervine in asimilatia clorofiliana, iar azotul atmosferic reprezinta una din verigile circuitului azotului in natura [3].
[1] BARNEA M., URSU P., 1969- Protectia atmosferei impotriva impurificarii cu pulberi si gaze, Bucuresti, Editura Tehnica; [2] DINU DAN, SANDU V., AXENTE L., TOMITA I. etc., 2005 - Poluarea aerului- Ghid ecologic scolar vol.I, Brasov, Editura Ipimea Brasov; [3] LIXANDRU B., 1999 - Ecologie si protectia mediului, Timisoara, Editura Presa Universitara; [4] MACARESCU B., 2003 - Ingineria si protectia mediului in industrie, Chisinau, Editura Tehnica-Info.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
