Introducere 1 Capitulul I Parcuri si locuri de recreere in Bucuresti 2 1.1. Scurt Istoric 2 1.2. Descrierea parcurilor din Bucuresti 2 Concluzii 6 Bibliografie 7
INTRODUCERE ,,Activitatea de utilitate publica reprezinta oricare activitate, desfasurata in conformitate cu scopul si obiectivele organizatiei si cu respectarea prevederilor legale, care sprijina sau promoveaza interesul general al publicului larg sau al unei comunitati." Imaginea de dinainte de 1990 a periferiilor sumbre ale oraselor, dominate de terenuri virane, uzine si fabrici mamut, incepe treptat sa se schimbe. Locul fostelor platforme muncitoresti este luat de parcuri industriale moderne, unde isi desfasoara activitatea companii multinationale de top. Parcurile constituie pentru orase elemente de regenerare, atat a mediului si sanatatii, dar si social prin agrement, relaxare si ca loc de intrunire a societatii urbane, ocazionand si functii de educatie si cultura. In marile aglomerari urbane- unde poluarea atinge zilnic cote alarmante datorita cresterii numarului de autovehicule, de fabrici si de instalatii tehnologice care nefiind prevazute cu filtre speciale emana in mediul inconjurator cantitai enorme de dioxid de carbon si multe alte substante poluante ( clor, sulf, fosfati, etc.)- se impune luarea de masuri imediate prinvind extinderea spatiilor verzi, ingrijirea, protectia parcurilor deja existente. Cursurile apelor sau malurile lacurilor pot constitui repere importante pentru crearea de noi oaze de vegetatie. Deasemenea, pe langa imbunatatirea calitatii mediului, parcurile mai au si un rol de reducere a zgomotului prin estomparea poluarii fonice, o importanta sursa de stres pentru locuitorii marilor orase In perioada interbelica, parcurile capitalei isi castigasera un statut si o personalitate bine definite, in functie de activitatile pe care le gazduiau cu preponderenta. Majoritatea marilor parcuri au fost lansate intre anii 1935-1940 in cadrul festivitatilor urbanistice ,,Luna Bucurestilor" (9 mai-9 iunie) evenimente cu efecte majore asupra impulsionarii turismului, generand implicit si o importanta crestere economica. Apoi, dupa ocuparea postbelica a tarii activitatile care confereau identitate parcurilor Bucurestilor au scazut in intensitate si frecventa, pana la disparitia totala. Astfel, statutul parcurilor de repere distincte ale vietii sociale a capitalei s-a estompat si chiar sters din constiinta publica, cu efecte negative asupra atractivitatii si rolului lor. Marile parcuri ale Bucurestiului au fost proiectate si initial de mari arhitecti straini, dar partea cea mai valoroasa din ultima perioada de dezvoltare a fost exprimarea scolii romanesti de arhitectura si a unor mari sculptori romani. Toate realizarile acestora ramase pana azi sunt obiecte de patrimoniu national, Parcul Herastrau si Muzeul Tehnic din Parcul Carol fiind de importanta si notorietate europeana, primul chiar principalul obiectiv turistic al Capitalei Romaniei. Capitolul I Parcuri si locuri de recreere in Bucuresti 1.1. Scurt Istoric Istoricul parcurilor din Bucuresti : - Parcul Kisseleff - realizat in 1844, dupa crearea soselei de catre generalul P.Kisseleff in 1832, ca loc de promenada, cuprinde Muzeele de Etnografie si Geologie, Bufetul Mincu si numeroase sculpturi monumentale - Gradina Cismigiu- 1856, creatie a peisagistului Carl Mayer din Berlin are specificul de parc englezesc, promenada si lac cu barci - Gradina Botanica- 1891, contine Inst.Botanic cu muzeu - Parcul Cotroceni- 1893, imprejmuieste Palatul Cotroceni - Parcul Carol - 1906 - Gradina Icoanei si Parcul Ioanid-1875 + 1910, sunt doua parcuri publice alaturate, in stil romantic francez, amintind Parcul Monceau din Paris. - Parcul Herastrau (fost Na_ional / Carol II / I.V.Stalin) 1936-1940 - Parcul National (fost Vergului) a?? 1939 - Parcul Tineretului- 1974 (prevazut in sistematizarea din 1935). In prezent are specific mixt si este intr-o avansata stare de neingrijire. - Parcuri de cartier de importanta locala: Bazilescu, Tei, Plumbuita, IOR, Titan, Drumul Taberei, Morii-Crangasi. 2.1. Descrierea parcurilor din Bucuresti Alaturi de muzee, monumente de arhitectura, lacasuri de cult, parcurile si gradinile Bucurestiului constituie unul din punctele de atractie importante ale capitalei. In toate cartierele Bucurestiului au fost amenajate zone verzi pentru a oferi locuitorilor orasului si turistilor posibilitatea de recreere si agrement in mijlocul naturii. De asemenea, pe malul lacurilor care fac parte din reteaua hidrografica a Bucurestiului (Herastrau, Floreasca, Baneasa, Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogosoaia) sunt amenajate adevarate parcuri si gradini. Dintre acestea se pot mentiona: Gradina Botanica, Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau, Gradina Icoanei, Parcul Ioanid, Parcul Floreasca, Parcul Tineretului, Parcul Circului, Parcul Carol. Se disting prin marime, frumusete si amenajare Gradina Botanica, Gradina Cismigiu si Parcul Herastrau. Gradina Botanica Situata pe Soseaua Cotroceni, actuala Gradina Botanica a fost amenajata incepand cu anul 1884. Are o suprafata de 17,5 Ha si cuprinde peste 10.000 de specii de plante. Gradina este conceputa ca un parc dispunand de alei ascunse printre zonele verzi si este un punct de interes atat pentru botanisti cat si pentru locuitorii orasului care regasesc aici un colt de natura deosebit prin varietatea si frumusetea speciilor de plante. In incinta gradinii se afla Institutul Botanic si Muzeul Botanic. Parcul Herastrau sau Parcul National Carol al II-lea a fost construit in 1936 pe malurile Lacului Herastrau (74 ha) si este cel mai mare parc al Bucurestiului. Face parte din lantul de lacuri al raului Coentina. In prezent, Parcul Herastrau are o suprafata de cca 110 ha. Parcul Herastrau situat pe ambele maluri ale lacului Herastrau, intre Bd-ul Aviatorilor, Bd-ul C.Prezan, Sos. Kiseleff, Sos.Bucuresti-Ploiesti, Sos. Baneasa si Sos. Nordului, este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Bucuresti. In incinta parcului se afla Muzeul Satului, un parc de distractii pentru copii, Palatul"Elisabeta", debarcader pentru vaporase si barci, terenuri si baze sportive, "ExpoFlora", restaurante si numeroase busturi. Punctele de atractie deosebite le constitue : - Zona Expoflora, organizata pe o suprafata de 15 ha, in care an de an se realizeaza decoruri florale de o inalta maiestrie artistica; - Insula Trandafirilor, a carei compozitie are doua axe, una care deschide perspectiva catre Muzeul Satului si alta care face legatura cu restul parcului. Incepand cu 1 Iunie pana toamna insula este viu colorata de ghirlandele sinuoase de trandafiri ce contrasteaza armonios cu verticalitatea stalpilor de sustinere; Gradina Japoneza, amenajata in anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei in Romania si a Fundatiei Comemorative a Expozitiei Mondiale Japoneze; - Monumente si statui - "Aleea Cariatidelor" de Constantin Baraschi a produs senzatie la lansarea ei din cadrul sarbatorii "Lunii Bucurestilor" - 1939, fiind transpunerea unui element clasic grecesc in stil romanesc. Taranca romana reprezentata este privita cu pietate: figura aristocratica, silueta zvelta, strai romanesc tipic, remarcabil prin eleganta sobrietatii - motive populare pe manecile iei, horbote la maini si poale. Dar in picioarele goale! Aleea a fost distrusa la un moment dat, actualul grup a fost refacut avand ca model o copie autorizata facuta de artist, care se gaseste in Cimitirul Belu. Statuia generalului de Gaulle, in Parcul Herastrau, la intrarea dinspre Piata Charles De Gaulle a fost dezvelita cu prilejul Sommet-ului Francofoniei de la Bucuresti, in septembrie 2006. Are o inaltime de 4,7 metri si cantareste aproximativ cinci tone. - Sporturi extreme: pe langa alte sporturi ce pot fi practicate in incinta parcului, "datul cu rolele" este de departe preferat. Skate Park este locul de intalnire al rollerilor din Bucuresti. Proiectele pentru acest parc au fost facute de arhitectii Pinard si Rebhun, aleile fiind proiectate de arhitectul Octav Dobrescu. Meritul deosebit ii revine arhitectului Fr. Rebhun care a realizat compozitia vegetala (arbori, arbusti, flori). In timp s-a considerat necesar ca parcul poate fi amenajat in doua zone: una linistita rezervata pentru odihna si cultura (pe terenul unde este parcul vechi) si o zona destinata odihnei active, sportului si distractiilor (situate dincolo de lac). Aceasta a doua zona a fost proiectata de arh. Visan si tehn. Mateescu astfel incat sa se obtina o unitate armonioasa intre cadrul natural si partea proiectata, tinandu-se cont si de arhitectura celeilalte zone a parcului. Parcul a fost dotat cu lucrarile edilitare necesare: retea de apa pentru baut si stropit, partial cu retea pentru evacuarea apelor uzate si de ploaie, retea de lumina electrica. Ca dotari in prima zona, a parcului Herastrau vechi, se afla doua teatre - unul pentru adulti si altul pentru copii - doua pavilioane pentru expozitii, biblioteci, umbrar pentru lectura si sah, debarcadere, banci, iar in zona parcului Herastrau nou sunt construite cabane, terenuri sportive, restaurante, etc.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
