Mediul Inconjurator, Poluarea și Tehnologiile Avansate

Mediul înconjurător după cum se ştie reprezintă spaţiul în care ne desfăşurăm toate activităţile la un randament normal, acesta cuprinzînd solul, aerul, apa, celelalte vietăţi, precum şi toate relaţiile care asigură un echilibru între toate aceste elemente.

Nu am vrut sa dau o definiţie savantă ci sa mă cobor puţin la bunul simţ, la raţiunea elementară a fiecăruia dintre noi cetaţenii acestei planete

Poluarea este un intrus, acele reziduri, de orice natură: industrială, cele rezultate în urma procesării agricole, zootehnice, casnice sau de altă natură (de exemplu cele rezultate din procesele nucleare) care datorită depozitării inadecvate, manipulării greşite, duc la infectarea sau dacă vrem la otrăvirea atmosferei (chiar la crearea aşa numitelor"găuri" în stratul de ozon), apelor inclusiv a pînzei freatice, şi nu în ultimul rînd a solului.

Desigur există numeroase studii şi savanţi, care, cu mulţi ani în urmă au avertizat atît mediile politice, economice, sociale, despre efectele acestei poluări la nivel global, fenomen cunoscut sub numele de încalzire globală. Pe drept cuvînt, datorită creşterii temperaturii medii a atmosferei terestre, încalzirea globală duce la dezechilibre greu de controlat de civilizaţia noastră, iar consecinţele deja le simţim pe "pielea noastră". Desigur luarea unor măsuri care se cer atît la nivel de guverne cat şi la nivel de individ, s-ar putea dovedi mai mult decît salvatoare. Deci am putea spune că salvarea mediului în care trăim depinde în mare, foarte mare masură de deciziile, acţiunile pe care le vom lua acum, pentru că s-ar putea să fie prea tîrziu, dacă amînăm prea mult.

Tehnologiile avansate sunt deja un capitol de mare actualitate pentru foarte multe domenii de activitate nu numai din punct de vedere al economiei şi al societăţii dar şi pentru protecţia mediului înconjurator. Trebuie să spunem că există o sumedenie de aplicaţii care au adus multe rezultate pozitive atît în procesele informatice, industriale, în problemele legate de criza materiilor prime, în procesele agricole, în domeniul sănătăţii publice, dar există un mare DAR, pentru că aceste progrese nu sunt uniform distribuite în zonele fierbinţi ale planetei.

Omul nu este doar stâlpul şi creatorul tehnologiei, ci este şi un proces invers prin care omul devine dependent de tehnologie şi e format de ea. Istoria, mass-media este marcata de mari mutaţii tehnologice, care, în mai multe etape, au modificat modurile de producere, difuzare şi consumare a informaţiei. O dată cu realizarea noilor reţele sau suporturi cum ar fi sateliţii, magistralele electronice sau discurile optice, trăim astazi una dintre aceste mutaţii calificată uneori drept revoluţie digitală şi presimţim că ea va avea repercusiuni semnificative asupra modului nostru de a comunica, de a munci, de a ne distra. Studiul acestor noi tehnologii ale comunicării (NTC) nu poate, totuşi, sa se reducă la studiul întrebuinţărilor şi al efectelor lor, pozitive sau negative, asupra sistemelor mediatice sau asupra societăţii. Aparitia NTC nu este numai rezultatul unui progres ştiinţific de necontestat, ci şi expresia unor politici publice sau strategii economice. Sigur că nu se poate face orice cu ajutorul tehnicii: funcţionarea instrumentelor de comunicare se supune unor reguli şi principii elementare, pe care este necesar să le înţelegem. Dar, deşi tehnica prezintă rigidităţi, ea deschide un cîmp vast de alternative şi poate face obiectul unor aplicaţii foarte diverse. Acest decalaj dintre puterea de a face a tehnicii şi voinţa de a face a actorilor sociali ilustrează raportul deosebit pe care fiecare societate îl întreţine cu tehnologia, explicînd totodată diversitatea efectelor noilor tehnologii ale comunicării. Fiecare dintre noi, cei pentru care computerul a devenit un obiect uzual dar necesar, ne-am trezit cel puţin o dată în pragul furiei, dorind cu disperare sa facem praf calculatorul. Şi unii chiar au reuşit. Apoi, disperaţi pentru ca au pierdut informaţii importante, au recurs la tot ce aflaseră de ici de colo, din surse mai mult sau mai puţin autorizate, pentru a repara răul facut.. Lumea noastră este un amestec de promisiuni excepţionale şi de perspective neliniştitoare, de evoluţii dezirabile şi izbucniri tehnologice necontrolabile, tehnologia fiind potenţial ambivalentă, de om depinzând sensul evoluţiei: spre progres, ordine si perfecţiune sau spre autodistrugere - fapt ce trebuie să impună o înaltă moralitate şi responsabilitate în utilizarea imenselor energii şi înaltelor tehnologii de care azi omul poate dispune.

Accelerarea schimbărilor şi şocul inevitabil al viitorului, impactul dintre tehnologie şi mediul natural sau social, trecerea de la tehnologia forţată la înalta tehnologie reclamă o educaţie şi mentalitate tehnologică nouă. Explozia informaţională şi uzura accelerată a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice ca şi proliferarea, diversificarea şi perfecţionarea continuă a produselor tehnologice impun educaţia tehnologică prin care omul să fie capabil să stăpâneasca mai bine şi să exploateze mai eficient tehnologia nouă. Astfel, va fi înţeles omul în efortul său continuu de perfecţionare, asociindu-şi tehnologia pentru a-şi dezvolta, prelungi şi multiplică forţa şi simţurile prin instrumente şi maşini, produse ale tehnologiei (telescoape, radar, macarale, noi surse de energii etc); pentru a comunica la distanţă prin sunet şi imagine (înţelegând şi utilizând structura funcţională a unei emisii-recepţii); pentru a se extinde în spaţiu şi a reduce distanţele (prin noi mijloace de transport moderne, colonizare cosmică etc); pentru a se elibera de muncile grele, repetitive, în medii nocive (utilizând automate, roboţi); pentru a-şi multiplica capacităţile de informare şi operare a informaţiei (cunoscând funcţionarea şi iniţiindu-se în exploatarea ordinatoarelor, calculatoarelor), disponibilizându-se pentru activităţi creatoare şi, nu în ultima instanţă, pentru a fi în armonie cu natura şi a evita dezechilibrele, pentru a şti să înveţe permanent de la mama natură. Deci, în concluzie, omul apelează la tehnologie pentru a-şi face viaţa mai usoară, dar totodată, el are nevoie de o inteligenţă superioară care trebuie impusă de la o vîrstă fragedă pentru ca acesta sa poată menţine echilibrul tehnologic