Influența Factorilor de Mediu asupra Dezvoltării Microorganismelor din Sol

Generalităţi

Biota solului care reprezintă o mare parte a biodiversităţii Pământului, aceasta are o distribuţie la nivel mondial. În trecut acesta a fost considerată limitată la câţiva metri în sol dar acum se cunoaşte faptul că organismele din sol sunt capabile să supravieţuiască şi să crească, în unele locuri aparent imposibile şi adesea neprimitoare, inclusiv în zone cu temperaturi extreme.

Microorganismele din sol sunt reprezentate atât prin procariote cât şi prin eucariote.

Procariotele sunt reprezentate în principal de bacterii la care se adaugă actinomicetele iar eucariotele sunt reprezentate prin fungi, alge, protozoare.

Trebuie amintit faptul că pe lângă aceste organisme în sol mai întâlnim şi viruşi acestea fiind entităţi care nu pot fi încadrate la nici una din categoriile de mai sus.

Datorită acestei diversităţi imense a microorganismelor din sol acestea au un rol foarte important în activităţile care se desfăşoară la nivelul solului, între ele existând numeroase relaţii atât sinergice cât şi antagonice.

Această micropopulaţie a solului se împarte la rândul lui în microfloră şi microfaună, microflora fiind reprezentată prin bacterii, actinomicete, fungi şi alge iar microfauna este reprezentată prin protozoare.

Bacteriile

Bacteriile sunt organisme procariote unicelulare foarte numeroase în sol, fiind cele mai numeroase organisme din micropopulaţia solului.

Acest lucru se datorează capacităţii lor de a se înmulţi foarte repede prin diviziune directă în cazul condiţiilor favorabile dar şi datorită adaptării acestora la condiţiile de mediu.

Numărul bacteriilor din sol variază foarte mult de la câteva milioane la 2-3 miliarde de bacterii/gram sol.

Bacteriile sunt foarte întâlnite în jurul rădăcinilor plantelor, acestea numindu-se şi rhizobacterii.

Ca şi distribuţie în sol acestea pot fi întâlnite în straturile superficiale ale solului, aici se întâlnesc bacteriile aerobe(Rhizobium sp.) sau pot fi întâlnite şi în straturile superficiale ale solului, aici fiind prezenţi bacteriile anaerobe(Clostridium pasteurianum).

Nutriţia bacteriilor este în principal de tipul chimioorganoheterotrofe dar mai există şi specii chimiolitoautotrofe.

Ca şi importanţă aceste bacterii au un rol deosebit în descompunerea substanţelor organice prezente la nivelul solului în produşi mai simpli, asigură fixarea azotului atmosferic în sol sub formă de compuşi care pot fi asimilaţi de plante, participă la formarea humusului şi are rol în autoepurarea solului prin descompunerea poluanţilor din sol la compuşi mai simpli.

Actinomicetele

Actinomicete sunt bacterii filamentoase, aerobice care formează un miceliu ramificat superficial similar cu cele ale ciupercilor.

Totuşi, actinomicete sunt procariote şi ciupercile sunt eucariote, astfel miceliul format de actinomicete este considerabil mai mic.

Cel mai cunoscut gen actinomicete este Streptomyces, care conţine circa 500 de specii. Speciile din genul Streptomyces sunt foarte predominante în sol, în cazul în care acestea pot degrada o gamă largă de substraturi organice complexe prin enzime extracelulare. O caracteristică este faptul că oferă solului un miros stătut datorat producţiei unui compus organic volatil numit geosmin. Se consideră că datorită acestei substanţe cămilele sunt capabile să găsească apă, ele simţind mirosul acestei substanţe organice produse de actinomicete în soluri umede.

Un număr ridicat de antibiotice utile provin din specii de Streptomyces, inclusiv streptomicina, eritromicina şi tetraciclina.

Cele mai multe actinomicete, inclusiv Streptomyces, sunt specii de aerobice; cu toate acestea, membrii genului Actinomyces sunt anaerobe facultative.

Cele mai reprezentative specii de actinomicete din sol aparţin genurilor Corynebacterium, Mycobacterium, Streptomyces şi Nocardia.

Actinomicetele din sol au un rol foarte important, ele prin nutriţia lor chimioorganoheterotrofe asigură descompunerea substanţelor organice la compuşi mai simpli, unele specii fixează simbiotic azotul atmosferic(Frankia sp.) şi un rol foarte important îl au prin producerea de antibiotice în sol prin acestea ei limitează dezvoltarea excesivă a bacteriilor din sol.

Fungii

Fungi ar putea fi definiţi ca fiind primele organisme sporogene care au o nutriţie heterotrofă prin absorţia de substanţe organice din mediul în care trăiesc. Se cunosc aproximativ 80 000 de specii şi se crede că posibil cel puţin un milion de ciuperci mai rămân a fi descrise.

În sol fungi sunt mai puţin numeroşi ca şi actinomicetele sau bacteriile, totuşi acestea reprezintă ceea mai mare biomasă din sol datorită miceliului lor care este foarte ramificat în sol.

Împreună cu bacteriile, ciupercile sunt responsabile pentru descompunerea şi de reprocesarea a unei mari cantităţi de substanţe organice complexe, o parte din acestea fiind descompuse complet până la CO2, în timp ce majoritatea substanţelor sunt descompuse la produşi mai simpli asimilabili de către alte organisme, dar multe specii sunt cunoscute ca şi specii micorizante, ele intră în simbioză cu rădăcinile plantelor superioare ajutându-se reciproc.