Sa consideram variabila aleatoare X, caracterizata de familia de repartitii ,ce depind de parametrul ? , a carui valoare bine determinata nu o cunoastem si pe care dorim sa o estimam, pe baza unei selectii de volum n:x1, x2, , xn. In metoda punctuala de estimare se cauta o functie de selectie Tn(x1, x2, , xn) pe care, in cazul cand Tn(x1, x2, , xn) o numim functie de estimatie a parametrului ? Intrucat Tn(x1, x2, , xn) variaza ca precizie, este de dorit sa dispunem de o indicatie asupra preciziei ei, iar metoda intervalelor de incredere pe care o punem in evidenta acum are astfel de virtuti. Sa presupunem ca, pe baza selectiei mentionate, se pot determina doua functii de selectie, si astfel incat probabilitatea inegalitatii: este independenta de ? si (? independent de ? ) Numarul ? se ia foarte apropiat de 1, ceea ce inseamna ca inegalitatea ?1 <= ? <= ?2 este indeplinita in majoritatea cazurilor. Pentru o selectie efectuata si iau valori bine determinate si prin urmare am gasit un interval care acopera parametrul ? cu o probabilitate ? apropiata de 1. Cu cat lungimea acestui interval este mai mica si probabilitatea ? este mai apropiata de 1, cu atat vom avea o indicatie mai precisa asupra valorii parametrului ? Intervalul este numit interval de incredere, iar numarul ? nivel de incredere. Numarul ? = 1 - ? este numit nivel de semnificatie. Subliniem faptul ca afirmatia "intervalul [? 1, ? 2] acopera valoarea parametrului ? cu probabilitatea ?" este corecta, caci ? este fixat (desi necunoscut) iar ? 1, ? 2 - capetele intervalului si variabile aleatoare, depinzand de variabilele de selectie x1, x2, , xn Vom prezenta acum doua cazuri utilizate frecvent in aplicatii pentru determinarea unui interval de incredere. 1. Exista o functie de datele de selectie si de parametrul ? , cu proprietatile: a) este continua si strict monotona in raport cu ? ; b) Functia de repartitie a variabilei aleatoare nu depinde de ? sau de alti parametri necunoscuti. Atunci, putem determina doua numere ?1(? ) si ?2(? ) astfel incat: Sa folosim acum faptul ca U(x1, x2, , xn; ? ) este continua si strict monotona in raport cu ? Pentru a ne fixa ideile, sa presupunem ca este strict crescatoare in raport cu ? In acest caz, evenimentul: este echivalent cu evenimentul: si, prin urmare, au aceeasi probabilitate ?: Am determinat astfel un interval: care acopera parametrul ? cu probabilitatea fixata ?. 2. Sa consideram o functie de selectie care are functia de repartitie: G(x; ? ) = P (U(x1, x2, , xn) < x). Presupunem ca functia de repartitie G(x; ? ) admite densitatea de repartitie g(x; ? ). Fie acum r, s doua numere reale pozitive, r >= 0, s >= 0, astfel incat r + s = 1 si a1(? ; ?), b1(? ; ?) doua functii de ? si ? pentru care au loc egalitatile: Daca [a, b] este intervalul in care functia de selectie U(x1, x2, , xn) ia valori, atunci: In baza proprietatilor numerelor r, s si a functiilor a1(? ; ?), b1(? ; ?), rezulta: Urmeaza de aici ca: si, deci, probabilitatea inegalitatii este independenta de ?. Sa presupunem ca functiile si sunt continue si strict crescatoare in raport cu ?. Atunci, exista un numar astfel incat inegalitatile: sa fie echivalente; analog, exista un numar astfel incat inegalitatile: sa fie echivalente. Dar, atunci, inegalitatea: este echivalenta cu: Rezulta ca am determinat un interval care acopera cu o probabilitate ?, parametrul ? In cazul in care repartitia teoretica a variabilei aleatoare de selectie U(x1, x2, , xn) este discreta, in loc sa consideram un interval de incredere care acopera cu probabilitatea ? parametrul ? , vom considera un interval de incredere care acopera parametrul ? cu o probabilitate cel putin egala cu ?. In acest caz, egalitatile: ; Devin: ; Intervale de incredere pentru parametrii m si ?2, dintr-o repartitie normala N(m, ?) Pentru a construi un interval de incredere pentru parametrul m vom distinge doua cazuri: ? cunoscut si ? necunoscut. Intervalul de incredere pentru parametrul m cand ? este cunoscut. Consideram functia de selectie: Selectia fiind efectuata dintr-o proportie normala N(m, ?), variabila aleatoare este normala N(0; 1) si, deci, functia ei de repartitie este independenta de parametrul m. Pe de alta parte este continua si strict descrescatoare in variabila m.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).