Epurarea Apelor Reziduale

Extras din referat Cum descarc?

Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate in instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis.
In primul test, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul noxelor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-8%. In al doiela test, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la 25%NO2-NO3-,50%NH4+ si PO43- . In al treilea test, procentajul de reducere a fost mai mare de 60%NH4+., 70-85%NO2-, 80-85%CN-, 73-78% fenoli. In al patrulea test, contactul permanent al biomasei cu apa timp de 132 de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia NO2-,PO43-,CN- si fenolilor, dar si reducerea 97%NH3 si 85%NO3-. 
INTRODUCERE 
Fenomenul autoepurarii apelor poluate in balti naturale, populate cu macrofite, a inspirat in crearea unei microstatii in trepte de vegetatie cu rol ecologic in ecosistemul acvatic. Prin aplicarea metodei in laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de hartie si cartoane, s-au obtinut date preliminare asupra ritmului si mecanismelor de absorbtie si metabolizare a noxelor, date publicate in anul 2002 si folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul prezentat modelul natural a fost transpus intr-un modul cu trei baterii a cate trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, in succesiunea rezultata din prima simulare. 
MATERIALELE SI METODELE FOLOSITE
Organizarea modulului microstatiei de epurare: 
Alegerea speciilor de macrofite: plecandu-se de la datele din experimentul anterior, privitor la puterea de absorbtie si metabolizare a unor noxe din ape s-au recoltat urmatoarele specii: 
Typha angustifolia+Typha latifolia: din marginea apelor lacului Batca Doamnei de la Sarata si de pe malul vestic, la varsarea paraului Doamna in lac. 
Phragmites australis din marginea apelor lacului Reconstructia si Batca Doamnei la varsarea paraului Doamna. 
Scirpus lacustris din marginea apelor lacului Batca Doamnei de la Sarata. 
Iris pseudacorus: mlastina din satul Bahna, comuna Dochia. 
Elodeea canadensis din apele lacului Vaduri - Neamt. 
Cultivarea speciilor de macrofite. 
Exemplarele speciilor au fost cultivate in cuve din plastic cu un volum de 50 l, in care s-a reconstituit un minim al conditiilor ecologice din ecosistemul de provenienta, respectiv compozitie / granulometrie substrat, compozitie sediment/ apa, conditii climatice prin amplasarea modulului in mediu. 
Dupa 5 saptamani de la cultivare, speciile rizomatoase ( Typha, Scirpus, Phragmites si Iris ) erau inradacinate in substrat, plantele de Elodeea instalate in recipienti iar modulul pregatit pentru pornirea experimentului. 
Alegerea apei de epurat: 
Prin analiza multianuala a apelor din freaticul Bistritei, s-a creat o baza de date asupra speciilor si concentratiilor noxelor infiltrate in panza, precum si asupra evolutiei in timp a acestora. Din aceste date s-a ales o apa cu poluare medie, aflata intr-o fantana din localitatea Zanesti, dupa cum urmeaza: 
Compozitie ape poluate


Fisiere in arhiva (1):

  • Epurarea Apelor Reziduale.doc

Imagini din acest referat Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un cod promo pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare și codul promo. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi e-mail-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:


* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!