Caliatea Apelor Subterane

Extras din referat Cum descarc?

Apele subterane provin din precipitatiile care se infiltreaza in pamant, sau infiltratiile de apa din albia apelor curgatoare si statatoare (rauri, fluvii, lacuri).
Nivelul hidrostatic sau oglinda apei freatice (se poate observa in fantani) este un indicator al cantitatii de apa subterana (potentialul hidrologic). Apele subterane pot avea nivel liber sau pot fi sub presiune, atunci cand sunt marginite in acoperis si culcus de catre strate impermeabile. 
Activitatile umane pot sa influenteze negativ calitatea (prin poluarea aerului, solului sau a apelor de la suprafata) si cantitatea apelor subterane (printr-o folosire irationala a apei). Cauze naturale sunt in primul rand seceta, sau lipsa precipitatiilor, care pot diminua nivelul hidrostatic al acviferului.
Monitorizarea calitatii apelor subterane are ca obiective: 
o cunoasterea starii lor naturale pentru stabilirea gradului de potabilitate;
o identificarea surselor impurificatoare, ca de exemplu: ape saline, gaze, hidrocarburi provenite din activitati miniere sau foraje, infiltratii de la suprafata solului si impurificari in sectiunea de captare prin nerespectarea zonei de protectie;
o stabilirea informatiilor de baza care pot fi utilizate pentru elaborarea planurilor de protectie cat si la calculul balantei apei;
o identificarea zonelor poluate care necesita o interventie pentru a minimaliza impactul poluarii; 
o monitorizarea calitatii apei pompate din subteran;
o elaborarea hartilor referitoare la calitatea apelor subterane;
o observarea efectelor cauzate de modificarile climatice, ploile acide etc.
Principalele surse de poluanti pentru apele subterane sunt: infiltrarea precipitatiilor atmosferice sau a apelor provanite din reateaua hidrografica poluata, deversarile si infiltrarea de ape uzate, etc.
Investigarea sistematica se realizeaza prin:
- foraje hidrogeologice de observatie, componente ale retelei nationale de supraveghere hidrometrica (retele de baza), care asigura informatii generale; 
- foraje hidrogeologice de supraveghere a fenomenelor de poluare situate in raza surselor potential poluatoare (retele specifice sau de impact) , 
- foraje de exploatare pentru alimentari cu apa potabila;
- fantani situate in principal in zone intravilane (rurale).
Amplasarea puturilor de observatie depinde de sursa si tipul de poluare (difuza sau punctiforma), de obiectivele avute in vedere, de sistemele de monitorizare existente, de utilizarea terenului adiacent etc.
Frecventa de monitorizare depinde de tipul de informatii urmarit, de adancimea acviferului initial. Indicatorii de calitate urmariti sunt: indicatori descriptivi (pH, temperatura, conductivitate), ioni majori (Ca, Mg, Na, K, Cl, 504, P04, NH4. N03, N02), metale grele, substante organice (hidrocarburi aromate, halogene, fenoli, clorfenoli), pesticide, microbi.
Criteriul de calitate care se aplica este STAS 1342/1991.
Influente antropice asupra nivelurilor, debitelor si chimismului apelor suhterane 
Activitatea umana are o mare influenta din punct de vedere atat cantitativ cat si calitativ asupra regimului apelor subterane. 
Evaluarea impactului antropic atat cantitativ cat si calitativ se realizeaza in principal cu ajutorul retelei nationale de monitoring, dar si prin anumite programe de supraveghere impuse principalilor utilizatori.
l. Influente antropice cantitative
Influentele antropice de ordin cantitativ afecteaza nivelul hidrostatic, al debitelor si rezerva acvifera subterane. Rezultatele monitorizarii principalelor exploatari acvifere subterane, din fiecare corp de apa, sunt folosite pentru evaluarea "starii cantitative", conform Directivei Cadru U.E..
Starea buna semnifica faptul ca nivelul dinamic din forajul de captare nu a scazut sub limita cuprinsa prin aviz pentru denivelarea maxima admisa.

Fisiere in arhiva (1):

 Caliatea Apelor Subterane.doc