INTRODUCERE Biotehnologiile moderne constituie o achizitie cu valoare fundamentala si aplicativa a stiintei contemporane. Odata cu dezvoltarea cunostintelor de biologie celulara, genetica moleculara, biochimie, biofizica, microbiologie si inginerie genetica, a devenit posibila manipularea artificiala a informatiei genetice a organismelor vii si, pe aceasta baza, au aparut biotehnologiile moderne cu implicatii deosebite in ameliorarea plantelor si animalelor, in producerea de substante farmaceutice si cosmetice, de produse chimice si bioenergetice valoroase. Biotehnologiile sunt privite ca mijloace sigure de infruntare a problemelor alimentare, energetice, asigurarea resurselor de materie prima si ecologice. Biotehnologia reprezinta una din directiile prioritare in numeroase tari pentru obtinerea produselor clasice industriale (antibiotice, vaccinuri, factori alergeni, drojdii alimentare, aminoacizi, enzime etc.), conservarea germoplasmei, testarea, selectia, micromultiplicarea si propagarea variabilitatii utile, diagnosticarea, profilaxia si tratamentul unor boli cu ajutorul microorganismelor si al celulelor animale si vegetale (inclusiv al celor obtinute prin metode de inginerie genetica si celulare), componentelor celulelor si al protoplastilor de biosinteza, al enzimelor si al agentilor biologici imobilizati (substraturile si produsele rezultate din procesele biotehnologice cum ar fi: ingrasamintele bacteriene si mijloace de protectia plantelor, hormoni si alte produse ale biotransformarii, acizi organici, polizaharide, preparate proteice etc.). Principalele directii de dezvoltare a biotehnologiilor sunt conditionate, pe de o parte, de cerinta in anumite produse si energie concomitent cu acumularile cantitative de materii prime neutilizabile, inclusiv de deseuri, iar pe de alta parte, de aparitia noilor descoperiri in cercetarea fundamentala. Biotehnologiile contemporane au implicatii cu totul deosebite in agriculturasi industria alimentara, in medicina si industria farmaceutica, in industria chimica si metalurgica, in valorificarea biomasei si producerea de energie neconventionala etc. In agricultura, prin aplicarea metodelor in vitro (embriocultura, embriogeneza, androgeneza, ginogeneza, hibridare somatica), au fost obtinute, la aproape toate speciile agricole, plante libere de viroze, multiplicarea genotipurilor rare, somaclone valoroase, plante haploide care contribuie la scurtarea procesului de ameliorare pentru rezistenta la diferiti factori de stres sau pentru imbunatatirea unor caractere calitative. Transferul unor caractere agronomice utile de la speciile salbatice la cele cultivate se poate realiza prin hibridare somatica (fuziunea de protoplasti), cunoscut fiind faptul ca incrucisarea sexuata conventionala intre specii sau genuri diferite este dificila datorita incompatibilitatii. ULEIURI EXTRASE DIN PLANTE Uleiurile extrase din plante (floarea-soarelui, dovleac, soia, rapita, etc.) sunt foarte utilizate in domeniul alimentar, dar si in alte industrii (cosmetica, farmaceutica, etc.). Prezinta o deosebita insemnatate datorita numerosilor componenti benefici care intra in alcatuirea lor. Calitatea si autenticitatea acestor uleiuri se realizeaza prin diferite tehnici. Plantele oleaginoase sunt plantele ale caror seminte sau fructe au un continutridicat de lipide (ulei). Ele constituie materia prima pentru fabricarea uleiurilor vegetale si sunt cultivate, in principal pentru acest scop. Uleiurile alimentare se obtin din: soia, floarea-soarelui, rapita, arahide, bumbac,cocotier, palmier, maslin, porumb, susan. Uleiurile alimentare obtinute dinplantele oleaginoase se folosesc in alimentatie, se utilizeaza in industriaconservelor, la fabricarea margarinei, la obtinerea de lecitina sau sunt folosite inindustria sapunurilor si in industria vopselelor. Uleiurile industriale se obtin din seminte de: in, ricin, rapita, maslin. Uleiurileindustriale sicative, care au un continut ridicat de acizi grasi polinesaturati (acidlinolenic) se folosesc pentru obtinerea de vopseluri, lacuri, culori pentru pictura inulei, cerneluri tipografice. Alte uleiuri industriale, nesicative, cum sunt cele dericin se utilizeaza ca uleiuri de ungere a organelor de masini in miscare.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
