Bazinul Hidrografic Mara

Cuprins referat Cum descarc?

1. INTRODUCERE 3
2. CADRU NATURAL SI ANTROPIC 3
3. PREZENTAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC 4
4. POLUAREA SI SURSELE DE POLUARE 7
5.PUNCTE DE PRELEVARE A PROBELOR 9
6. CALITATEA APEI 11
7.MASURI DE REMEDIERE A POLUARII, A CALITATII APELOR 13
8. CONCLUZII ..14
9.BIBLIOGRAFIE .15


Extras din referat Cum descarc?

1. Introducere 
Bazinul hidrografic reprezinta suprafata totala de teren de pe care isi colecteaza apele un curs de apa principal si afluentii sai. Un bazin hidrografic care nu are legaturi prin ape curgatoare cu marea se numeste endoreic.
Bazinul hidrografic cuprinde atat cursul de apa principal, toti afluentii sai, cat si suprafetele de pe care afluentii isi adun apele.
Reteaua de apa de suprafata din judetul Maramures se inscrie in doua bazine hidrografice distincte: Tisa si Somes, separate de lantul muntos vulcanic Gutai- Tibles, si muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
Tisa dreneaza toti afluentii care au izvoarele pe versantii sud-vestici ai Muntilor Maramures si nordul Muntilor Rodnei, precum si numeroase paraie care provin din muntii Gutai-Tibles.
Somesul curge in judetul Maramures intre Benesat si Seini pe 50km. Aici primeste afluenti mai importanti: raul Lapus unit cu raul Sasar, Salaj, Barsau si Baita.
Raurile judetului Maramures, datorita diversitatii reliefului si regimului precipitatiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice avand ca efect primar degradarea albiilor si malurilor.
2. Cadrul natural si antropic 
In bazinul Marei, pe valea Runcului, dupa confluenta vaii Runc cu Valea Brazilor, in aval de Cheile Tatarului, se construieste un baraj care va produce un lac artificial. Aceasta interventie a afectat deja zona Cheilor Tatarului, singurele chei de andezit din Romania. Defrisarea padurii de molid, santierul, exploziile, realizarea unui tunel prin care apa sa fie transferata spre Baia Mare, sunt aspecte care au un efect negativ asupra naturii. 
Acumularea Runcu - obiectiv finantat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) si din surse proprii ale Administratiei Nationale ,,Apele Romane" - se afla in derulare din anul 1987. Este situata pe raul Mara si are ca scop principal asigurarea sursei de apa pentru populatta si industria localitatilor Baia Mare, Baia-Sprie, Sighetul Marmatiei (cu localitatile limitrofe ale acestora) precum si a localitatilor situate de-a lungul raurilor Mara, Iza si Tisa si anume Desesti, Harnicesti, Sat Sugatag, Giulesti, Feresti, Berbesti, Vadu Izei, Ocna-Sugatag, Calinesti, Sarbi, Budesti, Sarasau, Campulung la Tisa si Sapanta.
Realizarea acumularii Runcu are si alte doua scopuri extrem de importante si anume atenuarea undelor de viitura de pe raul Mara si Iza, prin aceasta fiind protejate de riscul inundatilor localitatile adiacente celor doua rauri, situate in aval de amenajare, respectiv producerea si livrarea de energie electrica in sistemul energetic national (prin trei centrale hidroelectrice aflate in executie a caror productie anuala de energie electrica a fost evaluata la 75 Gwh/an.
Desigur, construirea de baraje are efecte drastice asupra regimului hidrologic din aval, precum si in amonte in zona acoperita de apele lacului de acumulare. Odata cu crearea lacurilor de acumulare, in zonele cu schimbare a regimului apelor sunt influentate pozitiv speciile stagnofile, pe cand speciile reofile nu mai gasesc conditii de existenta. Un ecosistem lotic al cursului natural (apa curgatoare), amonte de baraj se modifica in ecosistemul lentic (cu ape statatoare). Aval de baraj comunitatile de organisme sunt afectate de schimbarile regimului de curgere, care nu mai prezinta fluctuatiile sezoniere naturale, si mai mult decat atat, prezinta fluctuatii dependente de necesarul de apa al comunitatii umane pentru a carui satisfacere barajul a fost construit. Depinzand de arhitectura barajului, daca apa de scurgere din baraj provine de la suprafata lacului de acumulare, atunci ea este prea calda fata de 'normal', iar daca provine de la fundul lacului, ea este prea rece.
Totodata, barajele reprezinta bariere in calea migratiei speciilor acvatice. Sedimentele se depun in lac si colmateaza bazinul, regimul curgerii apei se schimba, la fel si temperatura, organismele acvatice nu mai pot migra de-a lungul cursului de apa.
3. Prezentarea bazinului hidrografic
Raul Mara, este un curs de apa afluent al Izei. Cursul superior ale raului - amonte de localitatea Mara - este cunoscut si sub numele de Valea Brazilor.
-  face parte din bazinul Tisa
-  se varsa in Iza la Vadul Izei
Acest corp de apa are lungimea de 133 km, din carea lungimea cursului de apa ala raului Mara este de 40 km. 
Afluentii de stanga sunt: Valea Rachitei, Valea Podului, Zavoaie, Valea Glodului, Tulburea, Valea Cheii, Poiana, Valea Lazului
Afluentii de dreapta sunt: Valea Talharului, Runcu, Ariniesi, Sigau, Rausor, Valea Mare, Breboaia, Darasca, Cosau
Principalele localitati pe care le traverseaza sunt: Mara, Desesti, Harnicesti, Sat -  Sugatag, Giulesti, Berbesti, Vadu Izei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Bazinul Hidrografic Mara.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Cursul: Managementul resurselor de apa - Prof.Univ. dr. Damian Gheorghe
2. https://ro.wikipedia.org
3. http://www.rowater.ro
4. www.anpm.ro
5. www.ecologic.org
6. www.gal-maragutai.ro
7. https://peterlengyel.wordpress.com


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!