Adam Smith

In 1776, reputatul economist Adam Smith publica cartea "Avutia Natiunilor" unde tragea concluzia ca factorii determinanti pentru o economie de liber schimb sunt cei nevazuti, denumiti si "Mana Invizibila". La doua secole si ceva de la aparitia uneia din teoriile-baza pentru formarea economica moderna, ne intrebam care mai este valabilitatea acestor afirmatii si cat de mult se potrivesc ele cu domeniul care ne preocupa cel mai mult - Internetul.

Marea confruntare rezulta din opunerea instrumentelor platite si celor gratuite, acestea din urma formand acea "Mana Invizibila" de care vorbea Smith. Ce influente, care este manifestarea reala a celor doua mari componente, si mai ales cum se influenteaza una pe cealalta sunt probleme amplu dezbatute de specialistii la nivel mondial. Un pic fortat, dar nu neadevarata, este sintagma care circula astazi : "Cine controleaza software-ul, controleaza viata" . De fapt , adevarata decriptare este ca in zilele secolului 21, libertatea civila este strans dependenta de controlul exercitat asupra mediului tehnologic care ne inconjoara.

Exista doua componente de baza ale "Mainii Invizibile". Acestea sunt : Sursa Deschisa (open source) si Software-ul gratuit. Dinamica acestor doua domenii in ultimii ani a cunoscut o crestere extraordinara. Dar sa luam istoria Internet de la inceput. Ceea ce de fapt a permis explozia acestui "fenomen" la scara mondiala a fost o combinare de cativa factori : sistemul de operare Linux, serverul Apache, DNS, Sendmail, etc. Toti acestia au fost surse deschise si programe gratuite. La dezvoltarea fiecaruia au participat indivizi cu interese comune, pasionati si curiosi totodata, care au facut o treaba mai buna decat daca erau institutionalizati intr-o companie. Desi lipsa aplicatiilor pentru sistemul de operare, evolutia mai grea spre o interfata grafica universal acceptata au pus piedici dezvoltarii, iata-ne ca in ziua de astazi nu puteam sa fim aici fara aceste resurse.

Aspectul financiar in care este privita problema poate fi citat din Smith. Afacerile bune vor da mult mai multa valoare societatii decat orice activitate non-profit. Motivatia profitului este de atfel una foarte buna, si asigura aceasta valoare ca fiind una reala. Chiar si Microsoft, companie in pozitie de monopol a revizuit pozitia in ceea ce priveste gratuitatea si accesul tuturor. Prin proiectul "Microsoft's Shared Source Initiative" se urmareste schimbarea de imagine si de performanta. RedHat, distributia de Linux este in continuare gratuita si supusa schimbarilor de tipul Open Source.

Legea si regulile la care trebuie supuse aceste "gratuitati" trebuie sa constituie un capitol important. Desi e destul de distractiv sa spui ca lupti impotriva unui Microsoft sa nu uitam ca firmele produc software din motivatia unui profit. O munca si un produs trebuie sa fie protejate prin lege. Chiar daca produsul este gratuit el trebuie sa respecte anumite norme, trebuie sa aiba acele "agremente" de instalare, sa nu permita o slabire a securitatii, etc ...

Teoria lui Adam Smith este perfect valabila si in ziua de astazi. Fortele invizibile ale pietii preseaza foarte mult si influenteaza mersul economic si reactiile la acesta. De ce sa imi cumpar ceva cand este gratuit si aproape la fel de bun? Din punctul de vedere al consumatorului alegerea este fara umbra de indoiala facuta. Conditionata de legi, bineinteles. Din punctul de vedere al producatorului apare un zambet. Stie ca niciodata produsul gratuit nu poate fi similar cu cel caruia i s-au acordat poate sute de ore de munca dirijata. Pana la urma apare compromisul dictat de : nevoie, situatia financiara, protectie legislativa, impuneri sau liberalizari, prestanta, oficial sau la negru, mic sau mare. Balanta nu va inclina favorabil inspre nici una din parti si ca atare vor merge in continuare. Ceea ce nu trebuie niciodata sa uitam este faptul ca daca cititi aceste randuri sunt urmarea in mare parte a muncii facute gratuit de mii de oameni.

Teoria avantajului absolut

A fost fondata de Adam Smith in lucrarea "An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations" publicata in 1776.

Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului demonstrand ca aceasta filosofie slabeste bazele dezvoltarii de succes pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice strategii pe termen lung centrate pe concurenta libera ceea ce va duce la alocarea ineficienta a factorilor de productie. Smith a sustinut ca liberul schimb sporeste bunastarea natiunilor si a sustinut necesitatea specializarii acestora.

Intrebarea a fost - ce bunuri si servicii trebuie sa produca si sa exporte eficient o tara ?

Raspunsul - acele bunuri si servicii la care detine un avantaj absolut - adica le produce cu costuri mai mici decat celelalte tari.

Exemplu

Concluzii

Daca se specializeaza ambele tari vor avea de castigat.

Considera CI un "joc cu suma pozitiva"

Nu raspunde la intrebarea ce se intampla cu tarile care au avantaj absolut la toate produsele sau nu au avantaj absolut la nici-un produs