UNICEF

Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a fost creat de către Ansmablul General al Naţiunilor Unite în 1946. În 1953, numele său a fost scurtat în Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite, dar mai este încă cunoscut sub acronomimul său popular. Cu sediul în New York, UNICEF oferă asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare copiilor şi mamelor lor în ţările în curs de dezvoltare. O agenţia fondată prin voluntariat, UNICEF supravieţuieşte prin fonduri guvernamentale şi donaţii private. UNICEF a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Pace.

În anul 1959, Adunarea Generala a ONU a adoptat în unanimitate Declaratia Drepturilor copilului. Comunitatea internationala are responsabilitatea apararii drepturilor copiilor. Viitorul omenirii depinde de modul în care copilul este pregatit pentru a avea o viata individuala potrivit cu idealurile proclamate în Cartea Natiunilor Unite. În 1990, la New York, 71 de sefi de state si guverne au semnat Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului. Acest din urma document international cuprinde în articolele sale o serie de prevederi referitoare la protectia copiilor, la respectarea drepturilor acestora. Nici unul din articolele Declaratiei Universale nu acopera în amanunt drepturile copiilor. Copiii necesita o protectie si o grija speciala dupa nastere datorita,imaturitatii lor fizice si psihice.

România a ratificat conventia la 25 septembrie 1990. Conventia cuprinde principiile generale care reglementeaza drepturile copilului, precum si principalele drepturi pe care statele semnatare s-au angajat sa le respecte. Printre acestea, amintim:non-discriminarea, supravietuirea si dezvoltarea, dreptul de a avea un nume, la nastere, si de a i se asigura o cetatenie, libertatea de expresie si de opinie a copilului, libertatea gândirii, constiintei, religiei, libertatea de asociere, accesul la in formare corespunzatoare, securitatea sociala, dreptul la sanatate deplina si accesul la servicii sanitare si medicale, interzicerea torturii, tratamentului sau pedepselor crude, pedepsei capitale, detentiei pe viata si arestarii sau privarii de libertate în mod ilegal.

Numeroase organisme internationale s-au constituit si actioneaza pentru respectarea si apararea drepturilor copiilor. În 1945 a luat sfârsit cel de-al doilea razboi mondial. Milioane de copii din Europa mureau de frig, de foame sau secerati de boli. Atunci Organizatia Natiunilor Unite a creat unicef (United Nations International Children`s Emergency Fund). Acesta are drept scop principal ajutorarea si protejarea vietii copiilor, asigurarea dezvoltarii lor depline. Pentru a-i ajuta pe copiii aflati în suferinta unicef a trimis hrana, apa, îmbracaminte, reusind în doar 3 ani sa salveze 10 000 000 de copii.

Astazi, unicef trimite ajutoare tuturor copiilor care au nevoie de acestea, indiferent ca ei traiesc în Africa, Asia sau America latina. Alaturi de alimente, apa, îmbracaminte unicef trimite si oameni care se pricep sa-i ajute pe copii sa scrie si sa citeasca, sa cultive plante sa creasca animale, sa-si usureze viata astfel încât sa creasca sanatosi si fericiti. Seriozitatea cu care si-a pus în aplicare programele pentru copii si, mai ales, în folosul copiilor a adus unicef-ului o larga recunoastere; în mai toate tarile lumii s-au constituit comitete nationale pentru unicef.

Si în România fiinteaza comitetul National Român pentru unicef cu filiale în aproape toate judetele tarii. Programele acestuia cuprind atât actiuni cu caracter umanitar, cât si actiuni dedicate formarii si dezvoltarii personalitatii copiilor români, afirmarii si respectarii drepturilor copilului.Un numar mare de organizatii s-au dezvoltat în scopul luptei pentru pace si justitie în lume. Unele cum ar fi „Oxfam” si „Salvati Copiii”, functioneaza pentru a proteja în special drepturile sociale si economice ( apa, mâncare, locuinte, asistenta medicala, etc. ) .

Altele, cum este si Amesty International, protejeaza drepturile civile si politice ( libertatea cuvântului si a religiei, interzicerea torturii si a închiderii nedrepte ), Consiliul Mondial al Bisericilor lucreaza pentru ambele grupe de drepturi. Munca acestor formatiuni, într-un fel sau altul, este strâns legata de Declaratia Universala a Drepturilor Omului .Aceste organizatii sunt formate din oameni obisnuiti ( chiar daca unii dintre ei sunt experti provenind din tari diferite ). Ele sunt independente fata de orice guvern. Aceasta înseamna ca nu trebuie sa astepte dupa lungile discutii ale politicienilor sau dupa fonduri guvernamentale si deci pot actiona imediat ce este nevoie. Ele sunt bine cunoscute peste tot în lume si oamenii stiu ca pot apela la ele pentru ajutor. Organizatii similare au fost înfiintate de guverne afiliate Natiunilor Unite.De exemplu: UNESCO, care lucreaza pentru drepturile educationale si culturale si unicef, care lucreaza pentru drepturile femeilor si copiilor.Sediul UNESCO este la Paris . Trei mii de oameni, din 146 tari, lucreaza aici tot timpul.