Tribunalul de Primă Instanță

1. Aspecte generale

Crearea Tribunalului de Primă Instanță , a fost posibilă ca urmare a semnării Actului Unic din 1986 care a modificat Tratatul de la Roma. În temeiul dispozițiilor asupra cărora statele au fost de acord, Consiliul a emis hotărârea din 24 octombrie 1988 pentru înființarea Tribunalului. Tribunalul a început să funcționeze la 31 octombrie 1989, dată la care Decizia Președintelui Curții referitoare la constatarea legalității constituirii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Tribunalul de prima instanta nu este o noua institutie, ci mai degraba o componenta al Curtii de Justitie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curtea de Justitie din punct de vedere organizatoric. Tribunalul de prima instanta are propriul grefier si reguli de procedura.

Temeiurile pentru crearea unei noi instante comunitare a Tribunalului de Prima Instanta au constituit:

- Faptul ca numarul actiunilor introduse la Curtea de Justitie a crescut permanent de la infiintarea ei si durata procedurilor s-a prelungit, cu efecte negative asupra consecintelor rezolvarii solicitarilor statelor pentru interpretarea uniforma a dreptului comunitar si in clarificarea actiunilor si pozitiilor partilor justitiabile.

- Considerentele perfectionarii protectiei juridice a intereselor partilor si al mentinerii calitatii supravegherii judecatoresti in ordinea juridica stabilita in domeniul comunitar, asa incat sa se permita Curtii de Justitie sa-si exercite cu o responsabilitate si o exigenta sporita sarcina sa fundamentala de interpretare a dreptului comunitar,au constituit temeiurile pentru crearea unei noi instante comunitare

Initial, propunerile pentru infiintarea celei de-a doua Curti comunitare nu au avut sorti de izbanda, din cauza controversei legate de caracterul judiciar sau administrativ al acesteia.

Abia in anul 1985, prin Actul Unic European s-a decis ca, la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Comisiei si a Parlamentul european, Consiliul poate, actionand unanim, sa constituie pe langa Curtea de Justitie un Tribunalul de Prima Instanta, careia sa i se transfere competente de a examina si decide in prima instanta asupra unor categorii de actiuni si proceduri introduse de persoanele fizice si juridice, sub rezerva unui drept de recurs la Curtea de Justitie numai privind aspectele de drept si in conformitate cu conditiile stabilite in statut.

In consecinta, prin Decizia nr.88/591 din 24 octombrie 1988 a Consiliului a fost infiintat Tribunalul de Prima Instanta a Comunitatilor Europene, acordandu-i competente determinate.

Tribunalul este compus, de la 1 ianuarie 2007, din 27 de judecatori numiti prin acordul comun al guvernelor statelor membre pentru o perioada de sase ani. La o perioada de trei ani se face o reînoire partiala a judecatorilor.

Statutul judecatorilor care compun Tribunalul de prima instanta este similar cu cel al judecatorilor Curtii de justitie. Înainte de intrarea in funcţie ei depun un juramant in fata Curtii de Justitie privind exercitarea atribuţiilor lor in deplina impartialitate, conform conştiinţei şi privind păstrarea secretului deliberarilor.

Daca se constata ce un judecator nu mai corespunde conditiilor cerute sau nu mai satisface obligaţiile care rezulta din funcţia sa, Curtea va hotarî eliberarea sa din funcţie pe baza unui aviz al tribunalului (întrunind votul a cel putin 7 judecatori).

2. Compunere si structură

Tribunalul de Prima Instanta este compus ,potrivit art.48 din Statutul Curti de justitie in prezent din 15 judecatori, care vor exercita in mod obisnuit aceste functii potrivit regulilor procedurale.Inseamna ca numarul judecatorilor acestei instante poate sa fie superior celor al statelor membre Ea se organizeaza in Camere de trei sau cinci judecatori. Initial, Curtea de Justitie a propus ca noul Tribunal sa fie constituit numai din sapte judecatori functionand in doua Camere, argumentand ca nu ar fi fost necesar sa judece in plen, intrucat Tribunalul de Prima Instanta nu are a asigura uniformitatea in deciziile judecatoresti, nici a evita posibilele divergente intre camerele sale, nici a dezvolta un sistem al dreptului comunitar, toate aceste atributii revenind Curtii de Justitie si, in plus, in statele membre multe instante inferioare lucreaza in camere, fara a se intruni in plen.

Insa, prin decizia sus-mentionata s-a hotarat ca, in unele cazuri, Tribunalul de prima Instanta se poate intruni in plen, facand trimitere in acest sens la regulile procedurale, care dezvolta o regula generala in aceasta materie precizand ca ori de cate ori dificultatea si importanta cauzei justifica astfel, o cauza poate fi incredintata plenului Tribunalului de Prima Instanta ori unei camere compusa dintr-un numar diferit de judecatori. Nu mai putin ,unele cazuri incredintate unei Camere compuse din trei judecatori pot fii examinate si solutionate de judecatorul-raportor care actioneaza ca judecator unic cand,avand in vedere lipsa de dificultate a problemelor de drept si de fapt survenite, importanta limitata a cazului si absenta altor circumstante speciale ,ele sunt susceptibile de a fi astfel examinate si solutionate si au fost delegate potrivit Regulilor de procedura (cu exceptia unor cazuri strict precizate);de asemenea ,in orice faza a proceduri Camera poate,fie din proprie initiativa fie la cererea unei parti ,sa propuna plenului Curtii de prima instanta ca acea cauza sa fie incredintata acestuia ori unei Camere compusa dintr-un numar diferit de judecatori ,si el va decide in consecinta