Transportul Feroviar

Introducere:

Industria de transport reprezintă peste 6% din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene (UE),peste 6% din forţa de muncă, 40% din investiţiile Statelor Membre şi 30% din consumul de energie din UE. Acest sector a înregistrat o creştere constantă în ultimele două decenii, de 2,3% pe an la transportul de bunuri şi 3,1% la cel de pasageri. În acelaşi timp, a crescut presiunea exercitată de sectorul transport asupra mediului şi societăţii.

Corelaţia dintre creşterea traficului rutier şi a riscurilor de sănătate nu este imposibil de schimbat. Problema nu poate fi însă rezolvată printr-o singură măsură sau politică, ci este necesară o abordare integrată pentru a reduce efectele negative atât ale emisiilor, cât şi ale zgomotului.

Municipalităţile, de exemplu, pot adopta strategii de management în transport care să promoveze alternative la utilizarea autoturismelor – reducerea numărului de autoturisme din trafic, şi respectiv utilizarea mijloacelor de transport în comun, mersul pe bicicletă sau pe jos vor reduce dramatic poluarea şi nivelul de zgomot.

Pe baza principiului „poluatorul plăteşte”, toţi utilizatorii de transport (firmele de transport, conducătorii auto, călătorii) trebuie să fie responsabili financiar de costurile călătoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din acţiunile lor asupra mediului natural şi cel construit, societăţii şi economiei. Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar determina reducerea traficului şi respectiv impactul transporturilor asupra sănătăţii şi mediului; ar fi disponibile astfel şi fondurile de investiţii în acest sens.

Studiile arată că politicile de transport ce pornesc de la premisele unui impact cât mai redus asupra mediului nu numai că vor îmbunătăţi calitatea vieţii şi starea de

sănătate a populaţiei ci vor duce şi la o rată mai mare de angajare. Strategii simple pot ajuta în reducerea daunelor cauzate de transport sănătăţii umane: chiar şi implementarea riguroasă a unor limitări de viteză şi unor reglementări privind parcarea pot duce în multe oraşe la limitarea emisiilor, creşterea siguranţei şi a

utilizării transportului public.

Viitorul politicii europene al transporturilor

Obiectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economica pe de o parte si cerintele de calitate si siguranta ale societatii pe cealalta parte,pentru a dezvolta un sistem de transport modern,durabil pentru 2010.Comisia Europeana a propus circa 60 de masuri pentru dezvoltarea unui sistem de transport capabil sa modifice ponderea modurilor de transport,sa revitalizeze transportul feroviar,sa promoveze transportul maritim si fluvial si sa controleze cresterea transportului aerian.

Transportul rutier: Imbunatatirea calitatii,aplicarea in mod mai eficient a reglementarilor existente printr-un control si sanctiuni mai aspre.

Transportul feroviar: Revitalizarea cailor ferate prin crearea unei zone feroviare integrate,eficiente,competitive si sigure si infiintarea unei retele destinate serviciilor de transport de bunuri.

Transportul aerian: Controlul Cresterii transportului aerian,mentinerea standardelor de siguranta si protectia mediului.

Transportul maritim si fluvial: Dezvoltarea infrastructurii,simplitatea cadrului de reglementare si integrarea legislatiei sociale pentru a putea crea veritabile “autostrazi maritime”.

Transportul inter-modal: Modificarea ponderii modurilor de transport prin intermediul unei politici pro-active de promovare a transportului inter-modal si a transportului feroviar,maritim si fluvial.In acest sens,una din initiativele majore este programul “Marco Polo”,ce inlocuieste programul Actiuni Pilot pentru Transport Combinat.

Retelele trans-europene si eliminarea blocajelor: Construirea obiectivelor de infrastructura propuse in programul retele trans-europene identificate in 1996 intr-un set de linii directoare ,precum si a proiectelor prioritare selectate in 1994 de catre Consliul European.

Transportul feroviar in comunitatea europeana

Comunitatea europeana incearca sa creeze conditiile pentru eficientizarea sectorului feroviar si adaptarea sa la cerintele pietei unice.In acest sens a propus introducerea unei licente de operare care sa ofere accesul uniform la infrastructura si a stabilit un sistem care sa asigure alocarea capacitatii de infrastructura pe o baza non-discriminatorie si ca utilizatorii platesc costul real al facilitatilor pe care le folosesc.

In Carta Alba din 1996,Comisia Europeana a stabilit o strategie de revitalizare a cailor ferate comunitare,in special prin rationalizarea situatiei lor financiare,asigurarea accesului liber la toate serviciile publice si de trafic,si promovarea integrarii sistemelor nationale si a aspectelor sociale.

In 2001 a fost prezenta “pachetul de infrastructura” cu scopul de a deschide piete de transport feroviar de bunuri,prin creearea unui cadru pentru conditiile de acces al companiilor feroviare la retele nationale.In 2002,Comisia a propus un nou pachet de masuri proiectat sa revitalizeze caile ferate prin constructia rapida a unei zone feroviare integrale in Europa.