Traficul și Exploatarea Persoanelor Vulnerabile

Cuprins referat Cum descarc?

Sectiunea I Art. 209: Sclavia 3
Sectiunea a II-a Art. 210: Traficul de personae 5
Sectiunea a III-a Art. 211: Traficul de minori 11
Sectiunea a IV-a Art. 212: Supunerea la munca fortata sau obligatorie 14
Sectiunea a V-a Art. 213: Proxenetismul 17
Sectiunea a VI-a Art. 214: Exploatarea cersetoriei 20
Sectiunea a VII-a Art. 215: Folosirea unui minor in scop de cersetorie 24
Sectiunea a VIII-a Art. 216: Folosirea serviciilor unei persoane exploatate 26
Art. 217: Sanctionarea tentativei 28
Spete 29
Bibliografie: 32

Extras din referat Cum descarc?

Sectiunea I Art. 209: Sclavia
1.CONTINUTUL LEGAL
Punerea sau tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
2.ASEMANARI SI DEOSEBIRI FATA DE REGLEMENTAREA CODULUI PENAL DIN 1968
Norma de incriminare este identica cu cea cuprinsa in art. 190 din Codul penal din 1968, doar tentativa este incriminata intr-un text distinct (art. 217 C. pen.).
3.CONSIDERATII GENERALE
Din examinarea continutului normei de incriminare se poate constata ca sclavia este o fapta care aduce grave atingeri relatiilor sociale privind libertatea persoanei. Aceasta axioma o regasim si in Conventia europeana a drepturilor omului unde, in articolul 4 paragraful 1, se precizeaza ca ,,nimeni nu poate fi tinut in sclavie sau in conditii de aservire".
Sclavia este negarea formei de libertate ea reprezentand o sechestrare a individului, ce se caracterizeaza prin conditii de opresiune pe care persoana fizica nu le poate modifica, dar nici nu li se poate sustrage. 
Este imbucurator faptul ca in plan national intalnim astfel de fapte foarte rar. Aceeasi situatie o regasim si in plan international , motiv pentru care Curtea Europeana de la Strasbourg a examinat un numar restrans de cazuri privitoare la aceasta problema, majoritatea cererilor fiind introduse de catre detinuti.
Deosebit de intemeiata este atitudinea generala de dezaprobare a unor astfel de fapte, imprejurare ce-1 determina pe legiuitorul penal modern sa incrimineze, prin norme interne, asemenea fapte prin care se incearca, sub diferite forme, actualizarea sclaviei.
Pentru a nu face posibila ,,reinvierea" sclaviei, au fost adoptate o serie de conventii (Conventia
de la Geneva din 25 septembrie 1926 referitoare la sclavie; Conventia suplimentara de la Geneva din 6 septembrie 1956 privitoare la abolirea sclavajului, a traficului de sclavi si a institutiilor si practicilor similare sclavajului etc.), toate ratificate de Romania.
Mai inainte de a se trece la analiza continutului infractiunii vom arata ca dupa intra!rea in vigoare a Conventiei, la data de 9 martie 1927 aceasta a fost amendata prin Protocolul elaborat la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York la 7 decembrie 1973 astfel ca potrivit acestora ,,sclavia" a fost definita ca fiind statutul sau conditia unei persoane asupra careia este exercitata orice putere sau toate puterile atasate drepturilor de proprietate, iar ,,comertul cu sclavi" presupune toate actele implicate in capturarea sau cedarea unei persoane cu intentia de a o reduce la sclavie.
Constatandu-se ca libertatea este un drept pe care fiecare fiinta umana 1-a dobandit prin nastere, ca dupa incheierea Conventiei s-au obtinut anumite progrese, dar ca totusi sclavia, traficul de sclavi si practicile analoge sclaviei nu au fost inca eliminate in toate regiunile lumii, la data de 7 septembrie 1956 a fost adoptata si apoi a intrat in vigoare la 30 aprilie 1957, Conventia suplimentara cu privire Ia abolirea sclaviei, traficului de sclavi si a institutiilor si practicilor analoge sclaviei, conventie ce a fost ratificata de Romania la data de 13 noiembrie 1957 prin Decretul nr. 375/1957.'
Potrivit art. 6 din Conventia suplimentara, reducerea unui om la sclavie sau obligarea unui seaman sa-si piarda libertatea sa ori a unei persoane aflate in grija lui pentru a-l transforma in sclav, va constitui infractiune conform legilor statelor parte la Conventie si persoanele considerate vinovate vor fi pasibile de pedeapsa.
In acest context, legislatia noastra si-a asumat obligatia de a sanctiona cu mijloacele dreptului penal faptele de sclavie, fiind incriminata fapta de sclavie atat in reglementarea noua, cat si in cele anterioare.
4. OBIECT JURIDIC SI OBIECT MATERIAL AL INFRACTIUNII
4.1. Obiectul juridic special. Infractiunea de sclavie are ca obiect juridic specific relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei in sensul cel mai larg, o violare a drepturilor acesteia si o atingere a demnitatii si integritatii prin imposibilitatea de a dispune de libertatea sa potrivit optiunilor proprii.
4.2. Obiectul material. Infractiunea de sclavie prevazuta in dispozitia art. 209 are obiect material, acesta fiind insasi fiinta omului (individului) aflat in stare de sclavie. 
5. SUBIECTII INFRACTIUNII
5.1. Subiect activ, autor nemijlocit al infractiunii poate fi orice persoana fizica ce intruneste conditiile generale de responsabilitate penala.
Subiectul activ nu este determinat, norma de incriminare nu cere o anumita calitate.
Participatia penala este posibila sub toate formele (instigare, complicitate, coautorat)3.
5.2. Subiect pasiv al infractiunii de sclavie prevazuta in dispozitia art. 209 poate fi orice persoana, indiferent de varsta sau sex.
6. STRUCTURA SI CONTINUTUL JURIDIC
6.1. Continutul constitutiv
6.1.1. Latura obiectiva a infractiunii este formata din element material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate.
6.1.1.1. Elementul material al infractiunii cercetate este compus din actiuni si niciodata din inactiuni.
Fapta de sclavie este o infractiune comisiva cu continuturi alternative, putandu-se realiza prin oricare din actiunile descrise in textul incriminator.
Elementul material al infractiunii de sclavie se poate realiza prin trei actiuni alternative (oricare dintre acestea putand infaptui continutul infractiunii), si anume:
1. Punerea unei persoane in stare de sclavie;
2. Tinerea unei persoane in stare de sclavie;
3. Traficul de sclavi.
Sensul, semnificatia celor trei actiuni alternative a fost explicat in literatura de specialitate astfel':
- ,,punerea unei persoane in stare de sclavie" inseamna a aduce o persoana fizica libera (un individ) intr-o stare de dependenta totala, fata de alta persoana;
- ,,tinerea unei persoane in stare de sclavie" consta in a mentine persoana aflata in stare de sclavie, in continuare, in acea stare;
- ,,traficul de sclavi" consta in efectuarea unor acte de comert, avand ca obiect persoane aflate in stare de sclavie.
Din continutul celor trei actiuni comisive, alternative, se observa ca persoana (individul) nu mai dispune de libertatea sa asa cum ar dori, ca ea este dependenta totalmente de autorul faptei, fiind la dispozitia si in proprietatea acestuia.
Din cele expuse am putea spune ca elementul material al infractiunii examinate consta in actiunea: de a pune o persoana in stare de sclavie; de a tine o persoana in stare de sclavie si de a efectua trafic cu persoane aflate in stare de sclavie.
6.1.1.2. Urmarea imediata. Latura obiectiva a infractiunii de sclavie se intregeste cu urmarea pe care una sau toate actiunile descrise in text, trebuie sa o produca, urmare ce consta in punerea, mentinerea (tinerea) in stare de sclavie, ori traficul de sclavi (trecerea unei persoane aflate in sclavie, in stapanirea unui alt exploatator prin tranzactii aducatoare de profituri ilicite) , deci urmarea imediata consta in suprimarea starii de libertate a persoanei care a devenit sclav sau perpetuarea acestei situatii.
Prin urmare, savarsirea actiunilor descrise in norma de incriminare si care constituie elementul material al infractiunii de sclavie are drept rezultat (urmare imediata) lipsirea de libertate a persoanei.
6.1.1.3. Legatura de cauzalitate. Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de sclavie este necesar sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea care constituie elementul material si urmarea imediata.
De aceea, latura obiectiva a acestei infractiuni se realizeaza numai atunci cand se stabileste aceasta legatura de cauzalitate
6.1.2. Latura subiectiva. La savarsirea infractiunii laptuilorul manifesta, sub raportul atitudinii psihice, vointa de a comite una sau mai multe din actiunile descrise in textul incriminator (art. 209), avand reprezentarea sau acceptand urmarile produse.
Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea de sclavie este intentia sub cele doua modalitati, directa sau indirecta.
Consimtamantul victimei nu are relevanta sub aspectul existentei infractiunii, dupa cum forma de vinovatie a culpei este exclusa.
Mobilul si scopul urmarit de faptuitor consta in obtinerea de avantaje materiale pe alte cai decat cele legale.
Norma de incriminare nu conditioneaza existenta laturii subiective de mobilul sau scopul actiunii. Mobilul si scopul pot fi avute in vedere la individualizarea judiciara, ca imprejurari care pot sa agraveze, nu sa atenueze raspunderea penala.
7. FORME, MODALITATI, REGIM SANCTIONATOR SI ASPECTE PROCESUALE
Infractiunea de sclavie prevazuta in dispozitia articolului 209 Cod penal, prezinta trei modalitati normative si diferite modalitati faptice, in functie de imprejurarile concrete in care se realizeaza.
Actele premergatoare nu sunt incriminate.
Potrivit dispozitiilor articolului 217 Cod penal, tentativa se pedepseste.
Infractiunea se consuma in momentul in care s-a produs una dintre urmarile descrise in text si are caracter de fapta continua, fiind susceptibila si de forma de epuizare. 
Regimul sanctionator este unic si consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

Fisiere in arhiva (1):

 Traficul si Exploatarea Persoanelor Vulnerabile.docx