In definirea dreptului se confrunta nu numai opiniile strict juridice, ci si cele din domeniile cunoasterii filozofice, sociologice, istorice, economice, axiologice, antropologice, etice.
Varietatea definitiilor dreptului este determinata indeosebi de pozitia pe care se situeaza cel care o formuleaza, de domeniul cunoasterii caruia ii apartine. Totodata, diversitatea definitiilor mai este conturata si de pozitia ideologica sau doctrinara, de curentul istoric pe care-l reprezinta teoreticianul, fapt ce se reflecta in accentul pus pe unul sau altul dintre elementele ce intra in sfera definitiei. Se discuta astfel despre drept ca un ansamblu de norme ce reglementeaza relatiile sociale, ca rezultat a unei conventii (contract) prin care suveranitatea nelimitata are legitimitate in dreptul individual (natural) delegat de fiecare individ, ca instrument de represiune a statului; ansamblul prescriptiilor investite la nevoie cu forta de constrangere a statului etc.
a. 3. Orientarea formal-normativista; a. 1. In orientarea Filozofica: cu titlu de exemplu Immanuel Kant: Dreptul este totalitatea conditiilor in care vointa libera a fiecaruia poate coexista cu vointa libera a tuturora, in conformitate cu o lege universala a libertatii; Mircea Djuvara (tot pe optica lui Kant si a succesorilor) - Dreptul- norma neconditionata de conduita rationala referitoare la faptele externe (exterioare) ale persoanelor in contact cu alte persoane; Eugeniu Sperantia - Dreptul - un sistem de norme sociale destinate ca printr-un maximum de justitie realizabila sa se asigure un maximum de sociabilitate intr-un grup social determinat; Karl Marx- Dreptul - vointa clasei dominante ridicata la rangul de lege; sau, dreptul comunist: vointa maselor ridicata la rangul de lege (inspiratie din Feuerbach); Hayek- desi nu este preocupat de o definire a dreptului, vorbind despre suprematia dreptului- ca principiu ce caracterizeaza un stat liber, intelege prin drept sistemul de reguli fixate si anuntate in prealabil, prin care se limiteaza arbitrariul in aplicarea fortei coercitive a statului; J. Rawls - dreptatea reclama o libertate egala iar dreptul este masura acestei libertati etc.
a. 2. In orientarea formal-normativista: Jean Louis Bergel- Dreptul: ansamblul regulilor de conduita, intr-o societate, mai mult sau mai putin organizata, care reglementeaza raporturile sociale si a caror respectare este asigurata, la nevoie, prin constrangere publica; Andre Hauriou- Dreptul: un ansamblu de precepte de conduita stabilite in forma de reguli obligatorii si destinate a face sa domneasca intre oameni, traind in societate, ordinea si justitia. Gaston Jeze- Dreptul unei tari este ansamblul regulilor judecate ca bune sau rele, faste sau nefaste, care la un moment dat sunt aplicate efectiv de catre practicieni sau tribunale. a. 3. In orientarea sociologica: Juristul francez Leon Duquit: linia de conduita care se impune indivizilor in ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
