Suveranitatea statelor membre în raport cu construcția Uniunii Europene

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere 2-3
Natura si structura juridica a Uniunii Europene 4-6
Limitarea si autolimitarea suveranitatii si independentei statelor in cadrul Uniunii Europene 7-12
Concluzii 13

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
In ultimii ani a aparut o tendinta de asociere a statelor la structuri mai mari sau de integrare in organizatii regionale, internationale, prin intermediul carora acesta reuseste sa obtina un reprezentat care ii va promova si proteja interesele economice si sociale pe arena internationala. 
Ideea de asociere la o structura care ofera oportunitati de dezvoltare si o guvernare mai eficienta devine atragatoare in conditiile in care statele mai influente isi impun autoritatea practic in toate domeniile importante, fie cele ale tehnologiilor avansate, a unei economii, in mare parte monopolizat, etc. 
In aceste conditii ne propunem sa efectuam o analiza a evolutiei suveranitatii statelor si independentei acestora dupa asocierea, aderarea sau integrarea in structurile regionale, internationale. 
Importanta acestui subiect reiese din interesul suprem al natiunilor, al popoarelor, dar si al cetatenilor care au contribuit la formarea si mentinerea statelor nationale si care, de fapt, au delegat doar exercitiul suveranitatii catre stat. Prin urmare, este necesar a identifica la etapa post-asociere, aderare sau integrare, daca interesul suprem al natiunii nu este prejudiciat. 
In mare parte, prevederile constitutionale ale statelor membre contin raspunsul la aceasta intrebare. Astfel, printr-o expunere diferita de la stat la stat, constitutiile nationale reflecta ideea unui concept nou de suveranitate care poate fi partajata . 
Astfel, in cazul UE, statele membre deleaga exercitiul unor competente suverane catre institutiile acestei structuri. Aceste competente sunt exercitate de catre toate statele membre prin intermediul autoritatilor din care fac parte reprezentantii statelor nationale. Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE) si Tratatul privind functionarea UE (TFUE) stabilesc ca anumite atributii sunt exercitate exclusiv de catre Uniune si ca orice tratat, acord international incheiat individual de catre stat sau reglementari nationale trebuie acordate la tratatele si normele europene. 
Tinand cont de principiile internationale de suveranitate si egalitate a statelor, orice stat trebuie sa fie tratat in conditii egale. Totodata, statul trebuie sa-si dezvolte capacitatea de asigurare a independentei economice in raporturile internationale, autonomia economica constituind baza materiala a suveranitatii statelor. Aceste realitati evidentiaza o forma noua de manifestare a suveranitatii, prin perspectiva economica. 
Esenta problematicii pe care o abordam consta in faptul ca legislatiile statelor nationale se conformeaza la normele unor entitati superioare, regionale sau internationale. De exemplu, in UE, o mare parte din legislatia nationala a statelor membre este inspirata, generata de legislatia europeana elaborata de Consiliul European si Parlamentul European. Actualmente, nu exista o opinie unica in doctrina referitor la statutul juridic pe care il reprezinta UE. Este aceasta un stat, o confederatie, o federatie, o asociatie de state sau o organizatie internationala, si nici TUE nu contine prevederi care ar determina forma structurala a UE, art. 1 al acestuia stabilind doar ca ,,Prin prezentul tratat, INALTELE PARTI CONTRACTANTE instituie intre ele o UNIUNE EUROPEANA, denumita in continuare ,,Uniune", careia statele membre ii atribuie competente pentru realizarea obiectivelor lor comune.". 
Unii autori considera ca ,,UE nu poate fi pusa in niciunul dintre tiparele existente ori cunoscute pana acum, fiind o institutie sui-generis, un actor atipic si nou, in societatea internationala contemporana" . 
Tematica abordata va da posibilitatea de a afla care este relatia dintre statele membre si Uniunea Europeana (UE) prin prisma suveranitatii si independentei acestora distingandu-se care este rolul Uniunii in exercitiul de autolimitare a suveranitatii de catre statele membre si care sunt garantiile privitor la mentinerea acestei calitati supreme. 
In prezenta lucrare se contine o analiza a fenomenului de limitare si autolimitare a suveranitatii statelor in cadrul UE. Indiferent de marimea teritoriului, numarul de locuitori sau capacitatea economica ori tehnologica, fiecare stat membru deleaga suveranitatea in cote egale cu celelalte state membre ale Uniunii si, prin prisma principiului egalitatii statelor, participa in mod egal la administrarea competentelor suverane care au fost delegate Uniunii, delegarea exercitiului unor competente suverane catre UE nu constituie o amenintare la suveranitatea statelor membre, chiar daca unele dintre ele sunt esentiale, caracteristice statului natiune. Competentele delegate benevol contribuie la o gestionare mai eficienta si mai benefica a domeniilor economic, social, aparare etc. atat in avantajul Uniunii, cat si al statelor membre. Raportul dintre statele membre si UE se caracterizeaza ca unul bazat pe principiul de ,,castig-castig".

Fisiere in arhiva (1):

 Suveranitatea statelor membre in raport cu constructia Uniunii Europene.docx

Bibliografie

1. Anghel M. I. Suveranitatea statelor membre ale UE. In: Analele Universitatii Constantin Brancusi din Tirgu-Jiu, Seria Stiinte Juridice, 2010, nr. 2.
2. Burian Al., Balan Ol., Gamurari V. s.a. Drept international public. Editia a 3-a. Chisinau: Elena-V.I., 2009. 
3. Charter of the United Nations, 26 June 1945, San Francisco, California, USA 
4. Deleanu I. Institutii si proceduri constitutionale in dreptul roman si in dreptul comparat. Bucuresti: C.H. Beck, 2006. 
5. Grama D. Evolutia suveranitatii Republicii Moldova la etapa initiala de edificare a statului de drept. In: Probleme ale edificarii statului de drept in Republica Moldova. Vol. II, Chisinau, Tipografia Centrala, 2006. 
6. Guceac A. Abordari conceptuale ale suveranitatii. In: Teoria si practica administrarii publice, Materiale ale conferintei stiintifico-practice cu participare internationala, 2014. 
7. Guceac A. Ansamblul trasaturilor distincte ale suveranitatii si independentei in conditiile statului federativ si confederativ. In: Studia Universitatis Moldaviae, 2017, Nr. 3(103). 
8. Guceac A. The constitutional provisions regarding the sovereignty of the European Union member states. In: Law and Politology, International scientific journal, 2015, Nr. 31.
9. Guceac A. Suveranitatea si independenta statelor mebre ale Uniunii Europene . Chisinau, 2018. 111 p.
10. Miga-Besteliu R. Drept international -  introducere in dreptul international public.Bucuresti:ALL,1998.86 p. 
11. Munteanu St. Integrarea europeana. O perspectiva juridico-filosofica. Bucuresti:C.H.Beck,2006. 
12. Nastase D., Maties M. Viitorul suveranitatii nationale a Romaniei in perspectiva integrarii europene. In: Suveranitate nationala si integrare europeana,Iasi:Polirom, 2002.
13. Popa V. Uniunea Europeana -  forma specifica de asociatie de state. In: Interactiunea dreptului national si international in realizarea protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, Materiale ale mesei rotunde cu participare internationala consacrata Zilei internationale a drepturilor omului, 2015. 
14. Popa V. Drept constitutional si institutii politice. Curs de prelegeri. Chisinau, 2009. 
15. Popescu M. I. Valentele constitutionale ale Tratatului de reforma a Uniunii Europene. Teza de dr. in drept, Chisinau, 2014. 
16. Smochina C., Aspecte cu privire la consolidarea rolului Parlamentului European in procesul legislativ: de la consultare la procedura legislativa ordinara, publicat in: Studii juridice universitare, nr. 3-4, anul VIII/2015, ULIM, 2015. 
17. Vellas P. Droit international public. Paris: Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence. 1967. 
18. Verga M. Cr. Suveranitatea nationala in contextul integrarii statelor in Uniunea Europeana. In: Logos, Universalitate, Mentalitate, Educatie, Noutate, 2011, p. 123.Vrabie G., Integrarea Europeana si suveranitatea de stat, comunicare prezentata la Dijon, Universitatea Burgogne la sesiunea pe tema: Europe 2000 -  Etat des lieux, 11-12 mai 2001. 
19. http:// www.legis.md / Constitutia Republicii Moldova/
20. http://eur-lex.europa.eu 
21. http://www.europa.eu
22. http://www.consilium.europa.eu
23. Cauza 26/62 -  Van Gend & Loos -  Rec. 1963, p. 1 
24. Cauza 6/64 -  Costa/ENEL -  Rec. 1964, p. 1251.