Subsidiaritatea in Dreptul International si Dreptul Comunitar

Extras din referat Cum descarc?

Parafrazand un distins doctrinar (R. Kovar), am putea spune ca subsidiaritatea ,,intriga, divizeaza, deranjeaza: din cauza singularitatii sale". Chiar daca, dupa cum se spune, juristii gasesc adeseori motive pentru nesfarsite divergente, nu multe notiuni de drept pot pretinde o atare reputatie. De la admiratia neconditionata pana la critica furibunda, in cei peste cincisprezece ani care s-au scurs de la asezarea principiului subsidiaritatii in paginile Tratatului de la Maastricht s-au exprimat nenumarate opinii, s-au scris zeci de lucrari si articole in care se intalneste cea mai mare diversitate de puncte de vedere.
Unii au afirmat ca subsidiaritate este cuvantul care a salvat Tratatul de la Maastricht si, prin aceasta, a permis nasterea Uniunii Europene . La polul opus, altii au condamnat categoric aceeasi solutie: ,,(...) introducerea principiului subsidiaritatii in Tratatul de la Maastricht a fost un pas inapoi. Fara sa ofere vreun leac pentru lipsurile Comunitatii, el risca sa distruga realizari obtinute cu greu. Va slabi Comunitatea si va incetini procesul de integrare. Va da satisfactie celor care ar vrea sa vada Comunitatea nu apropiindu-se de o structura cu adevarat federala, ci indepartandu-se de aceasta" .
Divergentele de opinie persista si nu anima doar teoreticienii, ci au antrenat si practicienii si oamenii politici: dupa ani de zile de acomodare cu conceptul si cu punerea sa in aplicare, lucrarile Conventiei privind viitorul Europei au aratat ca persista lipsa consensului in ceea ce priveste valoarea politica sau juridica a principiului si, prin urmare, cu privire la modul optim de aplicare a sa in viitor.
Subsidiaritatea este o chestiune de diviziune a competentelor intre centru si unitatile componente si de respectare a acestei diviziuni. 
Experienta statelor federale in ceea ce priveste repartizarea interna a competentelor este relevanta si prin prisma faptului ca, oricat ar putea fi o asemenea teza de putin gustata, Uniunea Europeana se afla, de la inceputurile sale din anii '50, intr-un proces permanent de federalizare treptata, chiar daca un asemenea obiectiv nu este declarat ca atare si nu exista un calendar de realizare a sa.
Uniunea se afla intr-o stare de permanenta ebulitie la nivelul cadrului sau constitutional, adica acela al tratatelor constitutive, ceea ce constituie un ,,blestem" si un privilegiu. ,,Blestemul" este lasat de parintii fondatori si de caracterul sui generis al U.E. ca organizatie internationala de integrare in cadrul careia obiectivele finale nu au putut fi niciodata definite si declarate cu precizie din cauza sensibilitatii politice a unui asemenea subiect si din cauza complexitatii Uniunii si a realitatilor pe care le guverneaza. Privilegiul consta in capacitatea acesteia de a se adapta, prin acest transformism, realitatilor fiecarei etape din evolutia sa, atat realitatilor dinlauntrul sau, cat si a celor din lumea in care se afla. Principiul subsidiaritatii, odata asimilat in dreptul comunitar, nu a putut decat sa reflecte si el acelasi transformism, astfel incat evolutia sa, a continutului sau, a interpretarii si aplicarii sale trebuie intelese in dinamica lor pentru a putea intelege rolul sau actual si tendintele care il influenteaza. 
In mod simbolic, trasaturile subsidiaritatii in sistemul Conventiei europene pot fi sintetizate prin trei termeni: complementaritate, suplete si autonomie.
Subsidiaritatea este in primul rand o logica de repartizare a unor competente complementare, dar diferite si, prin urmare, neechivalente intre ele si care nu pot fi schimbate intre cele doua niveluri: cel al autoritatilor nationale si cel al mecanismului jurisdictional de la Strasbourg. In timp ce in cadrul Uniunii Europene subsidiaritatea permite acesteia sa preia initiativa, intervenind intr-un domeniu in care competentele sunt partajate intre ea si statele membre , conventia nu cunoaste decat competente, partajate intr-adevar, dar in care actiunea primara este intotdeauna rezervata autoritatilor nationale. Conventia nu face decat sa intareasca protectia drepturilor omului la nivel national, dubland-o cu un sistem de control care opereaza ca o ,,plasa de siguranta" . Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu poate inlocui autoritatile nationale si nici sa preia initiativa. In acest context, putem vorbi de o responsabilitate comuna, alcatuita din responsabilitatea primara a autoritatilor nationale, si cea ultima a organelor instituite de conventie si investite de conventie cu competente, in speta Curtea si Comitetul Ministrilor, ca organ de supraveghere a executarii hotararilor.
A treia caracteristica majora a subsidiaritatii in sistemul conventiei - autonomia - permite statelor sa depaseasca standardul pe care conventia il reprezinta, precum si sa aleaga mijloacele prin care isi indeplinesc angajamentele internationale asumate. Subsidiaritatea apare ca expresie a unei obligatii de rezultat minim, cu respectarea trasaturilor specifice sistemelor nationale in cauza. Statele pot prefera intotdeauna sa faca mai mult, sub rezerva unui control ultim de conformitate din partea mecanismului european.
Obiectivul conventiei se dovedeste astfel a nu fi acela al uniformizarii dreptului statelor parti, ci asigurarea unui minim necesar de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale, asa cum o confirma atat dispozitiile conventiei insasi, cat si jurisprudenta Curtii, care - in repetate randuri - pun accentul pe rezultatul care trebuie realizat mai degraba decat pe mijloacele folosite. Astfel, conventia nu se inscrie intr-un cadru supranational si, in ultima instanta, confederativ, de tipul celui al Uniunii Europene, ci in cadrul unei organizatii internationale interguvernamentale de tip clasic, chiar daca, din punctul de vedere al valorilor, gradul de integrare in cadrul Consiliului Europei este, in general, mult mai profund decat in cazul celor mai multe asemenea organizatii din afara spatiului politic european.


Fisiere in arhiva (1):

  • Subsidiaritatea in Dreptul International si Dreptul Comunitar.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!