Structura parlamentului bicameralism vs monocameralism

STRUCTURA PARLAMENTULUI

- Din punctul de vedere al structurii, parlamentele contemporane sunt de două feluri: monocamerale şi bicamerale.

- Bicameralismul poate fi definit ca un sistem de organizare în care puterea legislativă este divizată în două camere.

- Monocameralismul predomină în statele Europei de Nord, dar întâlnim astfel de parlamente şi în Grecia şi Portugalia.

- Majoritatea statelor europene, însă, au optat pentru parlamente bicamerale.

- Bicameralismul este soluţia structurală firească pentru statele federale. În aceste state, a doua cameră reprezintă statele componente. De obicei ales în diferite metode, districte, şi/sau termen cu scopul de a limita pericolul instaurării unei legislaturi tiranice.

Bicameralismul în optica Constituţiei României din 1991

- În Comisia de elaborare a proiectului Constituţiei s-a impus de la bun început , ideea alegerii unui Parlament bicameral, revenire aşadar, la formula Parlamentului tradiţional al României din perioada modernă.

- Este de subliniat însă ca în Comisie s-a discutat soluţia unui Parlament unicameral, idee care a fost tot timpul prezent a ca opţiune in rândul experţilor, dar şi a oamenilor politici în frunte cu Ion Iliescu.

- Legiuitorul constituant din 1991 a optat pentru varianta unui bicameralism cvasi-egalitar, care a generat numeroase critici în literatura de specialitate.

- Dintre argumentele formulate în cadrul dezbaterilor din Adunarea Constituantă în favoarea structurii bicamerale a parlamentului, Ioan Muraru şi Mihai Constantinescu reţin:

- „necesitatea de a se evita „dictatul Parlamentului”;

- „o lege analizată de mai multe persoane, constituite în două Camere diferite, dă o garanţie în plus”;

- „asigurarea unor garanţii suplimentare pentru aplicarea principiilor democratice şi eliminarea unor greşeli în activitatea uneia sau alteia din Camere” etc.

Bicameralismul în baza legii de revizuire a Constituţiei din 2003

- Aproape toată lumea – de la liderii de partide, atât de la guvernare, cât şi din opoziţie, până la omul de stradă - a ajuns la concluzia că sistemul bicameral al României, consacrat prin Constituţia din 1991, este ineficient, este greoi şi că trebuie perfecţtionat.

- Astfel, în protocoalele politice încheiate după alegerile din 2000, ca bază de pornire in procesul de revizuire a Constituţiei, unda dintre temele asupra căreia s-a convenit, de la bun început, a fost tema delimitării atribuţiilor celor două Camere, asociată cu tema stabilirii unor criterii distincte pentru desemnarea acestora.

- Legea din 2003 de revizuire a Constituţiei a dorit să simplifice procedura de legiferare şi în acest context, să realizeze o mai clară departajare a atribuţiilor Camerelor.

- Este de marcat citatul următor din studiul prof. Tudor Drăgan:

- În cele din urmă, voind să îmbunătăţească un sistem bicameral care, deşi funcţiona destul de greoi, dar totuşi funcţiona cu respectarea principiilor democratice,

- Constituţia revizuită instaurează un sistem care se pretinde bicameral, dar funcţionează în mod curent ca un sistem unicameral, condamnat să încalce, prin anumite aspecte ale lui, cele mai elementara principii ale regimului parlamentar şi care cupride în sine pericolul producerii în viitor a unor grave disfuncţionalităţi în infăptuirea activităţii legislative.