Statutul juridic al femeii în dreptul modern

Statutul juridic al femeii in dreptul romanesc modern se incadreaza in evolutia general europeana si mondiala a sistemelor de drept, care sub influenta filosofilor iluministi dar si a framantarilor politice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea inceputul celui de-al XIX-lea sufera schimbari radicale.

In aceasta perioada apar primele Coduri civile (Codul civil francez 1809, Codul civil austriac - 1811) unde statutul juridic al persoanei isi regaseste reglementari sistematizate si cu caracter modern pentru acea vreme dar statutul juridic al femeii ramane inca tributar sistemului traditional de sorginte feudala.

In dreptul romanesc primele acte normative cu caracter modern, inspirate de Codul napoleonian si de cel austriac sunt: Codul Caragea si Codul Calimach (1817). Totusi, atat Codul sau Legiuirea Caragea cat si Codul Calimach fac referiri exprese la ale sale nescrise si nedeslusite obiceiuri referindu-se in mod indirect la obiceiul pamantului, caruia atat Codul Caragea in preambulul sau, cat si codul Calimah in art. 13 ii recunoaste putere de lege, mai ales inaintea intrarii in vigoare a Regulamentelor organice. De remarcat ca cele doua acte normative contineau atat norme cu caracter civil dar si cu caracter penal si de procedura civila sau penala excedand astfel limitele unui cod civil modern fiind mai degraba o incercare de sistematizare a legislatiei existente.

Referitor la statutul juridic al femeii si la drepturile pe care aceasta le putea avea in plan social Codul Caragea edicta in Partea initiala Despre obraze: 1. Numai barbatii se fac boieri si judecatori si ocarmuitori obstesti. 2. Numai barbatii se fac arhierei, preoti si diaconi. 3. Femeile sunt departate de toate cinurile politicesti, stapaniri si slujbe publice. Cu exceptia punctului 2 care isi gaseste ecou si in organizarea marii majoritati a bisericilor crestine din zilele noastre, in mod firesc puternic ancorate in traditie, celelalte doua puncte demonstreaza ca acest act normativ pastreaza aproape neatinse vechile traditii patriarhale, de altfel codurile avand un vadit caracter de modernitate pentru acele vremuri. Astfel femeia nu putea avea rang boieresc, nu putea sa faca parte din sistemul judecatoresc si nici nu putea sa aiba functii publice fiindu-i interzis sa participe in vreun fel la viata politica si sociala a tarii.

Interesante, atat prin pitorescul lor dar si prin dublul standard pe care-l aplica in relatiile dintre soti, sunt si motivele de divort: 6. Cand barbatul va dovedi ca muierea lui n-a fost fecioara, este slobod sa se desparta; 7. Cand barbatul va dovedi pre muierea lui de curva e slobod sa o desparta; 8. Cand barbatul are posadnica (concubina) in casa sa, sau ca tine cu cheltuiala de fata aiurea, este sloboda nevasta sa-l desparta; 9. Cand barbatul isi va defaima nevasta, cum ca n-a fost fecioara, sau ca e curva si nu o va putea dovedi, este sloboda, nevasta sa-l lase; 10. Cand barbatul negutatoreste cinstea nevestei este ...