Standardele Instituite de Comunitatea Internațională în Domeniul Litigilor de Muncă

Extras din referat Cum descarc?

Introducere ;
Cap. I : Actele internationale fundamentale in domeniul reglementarii relatiilor de munca ;
Cap. II : ? 1 Organizatia Internationala a Muncii : caracteristica generala a actelor adoptate ; 
? 2 Conventiile OIM care contin prevederi utile pentru solutionarea litigiilor de munca ;
Cap. III : Concluzii . 
Introducere :
Pe masura evolutiei, dezvoltarii si internationalizarii relatiilor de munca, comunitatea internationala a fost nevoita sa instituie anumite standarde internationale, care ar avea menirea de a reglementa raporturile din domeniul muncii atit pe plan international, cit si preluarea si utilizarea lor in interiorul statelor, prin intermediul ratificarii, sau emiterii actelor legislative bazate pe aceste standarde.
Aplicarea actelor normative internationale in relatiile de munca se face cu respectarea prevederilor constitutionale statuate de legea fundamentala. Art. 8 din Constitutia Republicii Moldova ,, Respectarea dreptului international si a tratatelor internationale" prevede ca: ,, Republica Moldova se obliga sa respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si tratatele la care este parte, sa-si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international. Intrarea in vigoare a unui tratat international continind dispozitii contrare Constitutiei va trebui precedata de o revizuire a acesteia.". 
De asemenea, art. 4 din Legea fundamentala intitulat ,, Drepturile si libertatile omului ", dispune: ,, Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale. " . 
Dat fiind faptul ca dreptul la munca se considera unul din drepturile fundamentale si inalienabile ale omului, excluderea tuturor formelor posibile de discriminare in domeniul muncii si ocuparii fortei de munca constituie o prioritate permanenta a organizatiilor internationale de drept. Eliminarea discriminarii in domeniul ocuparii fortei de munca este atribuita de catre Constitutia Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), Declaratia din Filadelfia si conventiile principale ale OIM la valorile de munca de baza, deopotriva cu principiile de libera unire (asociere) si dreptul de desfasurare a negocierilor colective; eliminarea muncii fortate sau obligatorii; interzicerea muncii copiilor. Toate statele - membre ale OIM sint obligate sa respecte aceste principii de baza, chiar daca nu au ratificat conventiile corespunzatoare.
Neadmiterea discriminarii femeilor la angajarea in munca, asigurarea drepturilor acestora la o remunerare egala si echitabila a muncii pentru o munca echivalenta comparativ cu barbatii, crearea conditiilor favorabile pentru munca, precum si acordarea garantiilor economice si sociale intru combinarea reusita a functiilor de munca si celor de maternitate ramin a fi actuale in toata lumea. Acestor probleme le acorda o mare atentie Organizatia Natiunilor Unite (ONU), Consiliul Europei (CE), Organizatia Internationala a Muncii (OIM) si alte organizatii internationale reprezentative.
Cap. I : Actele internationale fundamentale
in domeniul reglementarii relatiilor de munca :
Din cele enuntate, se evidentiaza ca unul din cele mai importante acte internationale care reglementeaza relatiile de munca si care a stat la baza multor conventii adoptate ulterior, este :
Constitutia Organizatiei Internationale a Muncii . In contextul negocierilor de pace de dupa incheierea primului razboi mondial, Conferinta de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislatiei internationale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificari, acest text reprezinta si astazi Constitutia Organizatiei Internationale a Muncii. Filozofia si misiunea Organizatiei Internationale a Muncii rezulta din preambulul Constitutiei, care prevede ca pacea univesala nu poate fi intemeiata decit pe baza justitiei sociale, iar neadoptarea de catre o natiune a unui regim de munca cu adevarat uman, impiedica eforturile celorlalte natiuni, doritoare de a ameliora situatia lucratorilor in propriile lor tari . In acest preambul sunt indicate si masurile prin care ar putea fi atinsa aceasta pace universala . Dintre aceste pot fi mentionate :
a) Reglementarea timpului de munca, inclusiv stabilirea timpului maximal de lucru pe zi ;
b) Prevenirea somajului ;
c) Acordarea de salarii echitabile ;
d) Apararea copiilor, tinerilor si femeilor ;
e) Recunoasterea principiului remunerarii egale pentru lucrul cu utilitate egala ;
f) Recunoasterea principiului libertatii asocierii . 
Constitutia O.I.M este considerata un izvor international de baza al dreptului muncii, din cel putin doua motive: in primul rand pentru ca anumite conventii si recomandari isi au sorgintea in principiile enuntate in actul fundamental al OIM si in al doilea rand pentru ca statele membre sunt obligate sa respecte aceste principii (in special cel din materia libertatii sindicale si a nediscriminarii), chiar daca nu au ratificat conventiile care se refera la problemele respective, prin insusi faptul ca sunt membre ale organizatiei.
Un alt document international care contine prevederi din sfera raporturilor de munca este Declaratia din Filadelfia . In anul 1944 la sesiunea din Filadelfia, la Conferinta Internationala a Muncii a fost adoptata Declaratia din Filadelfia , in care au fost stabilite scopul si sarcinile Organizatiei Internationale a Muncii . In declaratie sunt stipulate principii fundamentale ca :
a) munca nu este o marfa ;
b) libertatea de exprimare si libertatea de asociere sunt conditii obligatorii pentru progresul sustinut ;
c) saracia, acolo unde exista, constituie un pericol pentru prosperitatea tuturor ;
d) toate persoanele, indiferent de rasa, religie, sau sexul lor, au dreptul de a nazui spre progresul material si dezvoltarea lor spirituala in libertate si demnitate, in securitate economica si cu sanse egale .

Fisiere in arhiva (1):

 Standardele Instituite de Comunitatea Internationala in Domeniul Litigilor de Munca.doc