Sistemul Raspunderii Penale a Minorilor

Extras din referat Cum descarc?

Sectiunea I
1.Conceptul de delincventa juvenila, minoritate penala,
constituirea unei tratari penale distincte
1.1. Conceptul de delincventa juvenila
Realitatea practica, precum si studiul literaturii de specialitate releva faptul ca fenomenlele sociale, regasite in continutul conceptelor de devianta, delincventa, infractionalitate, criminalitate preocupa tot mai mult atat specialistii in domeniu, cat si opinia publica, pe plan intern, regional , dar si international.
Un element important al acestor preocupari este caracterizat de delincventa juvenila, determinata de implicarea din ce in ce mai mare a minorilor in comiterea faptelor antisociale, de varsta tot mai frageda a participantilor proveniti din aceasta categorie, de efectele faptelor lor in plan individual si social.
Conceptul de "delincventa juvenila" cuprinde doua notiuni distincte, si anume, conceptul de "devianta" si cel de "juvenil".Desi ambii termeni au intrat in limbajul comun si par sa aiba semnificatii bine determinate si univoce, ei sunt folosisi adesea cu intelesuri diferite, nu numai in vorbirea curenta, ci si in limbajul stiintific.Lipsa unei definitii unitare si unanim acceptate constituie o sursa de confuzii care pot distorsiona rezultatele investigatiilor criminogene.
Termenul de delincventa juvenila nu este intalnit nici in legislatia penala din tara noastra, nici in dreptul pozitiv din alte tari.El este o creatie a doctrinei penale si teoriilor criminologice sau sociologice, in incercarile lor de a grupa o serie de infractiuni in functie de criterii de varsta, considerandu-se in mod justificat, ca faptele penale prezinta o serie de particularitati determinate de nivelul de maturitate biologica si cu precadere mintala a subiectului activ al infractiunii.
Conceptul de "delincventa juvenila" este sinonim in anumite limbi cum sunt italiana, germana si franceza, cu notiunea de "criminalitate juvenila":"criminalita giovanile,criminalite juvenile,jugendkriminalitat".Cu toate acestea, la origine, si anume in limba latina, aceste cuvinte aveau intelesuri diferite.Verbul "delinquere" avea acceptia de "a gresi", "a scapa din vedere","a lipsi", in timp ce prin "crimen" se intelegea "crima" la care se asociau semnificatiile de "acuzare", "imputare","pricina unui rau".
Prin delincventa se intelege o serie de fapte ilicite, indiferent daca au sau nu un caracter penal (fuga de la domiciliu, absenta indelungata si repetata de la scoala, abandonul scolar nemotivat de cauze obiective, precum si anumite fapte imorale care nu constituie infractiuni) .
Intrucat in vorbirea curenta din tara noastra, precum si din alte state ca Italia, Franta cuvantul "crima" este asociat cu un regim sever de executare a pedepselor, s-a introdus, prin acceptare tacita, si conceptul de "delincventa", generalizandu-l in mod treptat in cazul minorilor, fara sa se elimine insa conceptul de "criminalitate".De aceea aceste cuvinte continua sa se foloseasca cu aceeasi semnificatie.Spre exemplu, in Franta si in Italia termenul de "criminalitate juvenila" este intalnit cu precadere in literatura juridica, in timp ce sintacma "delincventa juvenila" este folosita mai frecvent in cercetarile criminologice, sociologice si psihologice. 
In ceea ce priveste termenul de "minor", uzitat in literatura penala, V.Dongoroz considera ca aceasta prezinta inconvenientul de a fi prea vag si de a crea confuzia cu acceptia pe care acest cuvant o are in dreptul civil.Minoritatea penala nu este echivalenta cu minoritatea civila, limitele lor superioare fiind diferite.
In stiinta penala sunt folositi termenii de "copil", "adolescent", "adult" si "varstnic", ceea ce corespunde adesea tratamentelor penale diferite.
In dreptul international , copilul este "orice persoana sub varsta de 18 ani" ,iar oricine sub aceasta varsta are dreptul la protectie speciala in cadrul unui proces. 
In unele lucrari referitoare la delincventa juvenila este intalnit si termenul de "predelincventa".
Totodata conceptul de "delincventa" nu este sinonim , si deci nu trebuie confundat cu notiunea de "devianta", devianta constand in "orice act conduita sau manifestare care violeaza normele scrise sau nescrise ale societatii ori ale unui grup social particular" .
In definirea delincventei juvenile, un rol important revine varstei cronologice, care separa, de fapt, criminalitatea adultilor de delincventa minorilor si tinerilor, in mai multe tari, limita de varsta de la care un minor sau un tanar inceteaza de a mai fi considerat delincvent, pentru a fi definit ca infractor adult este varsta de 18 ani.In majoritatea statelor americane, limita de varsta de la care un minor poate fi judecat la fel ca un adult este de 18 ani, dar in unele state, aceasta limita poate cobora pana la 16 ani. In alte tari,acessta limita coboara pana la 17 sau chiar 16 ani. In Olanda, minorii care au varsta de 12 ani pot fi deja sanctionati in cadrul unui regim juridic special, in timp ce in tara vecina, Belgia, varsta responsabilitatii penale este cea de 18 ani. In Germania, tinerii care au varsta de 20 de ani sunt judecati de catre tribunale speciale pentru tineri, spre deosebire de tarile scandinave in care tinerii de 15 ani si de Anglia unde tinerii de 18 ani sunt judecati de tribunalele pentru adulti.In Norvegia, in anul 1987, varsta responsabilitatii penale a fost ridicata de la 14 la 15 ani, iar in Austria, in anul 1989, s-a incercat decriminalizarea delictelor cu caracter minor, comise de tinerii cuprinsi in intervalul de varsta 14-15 ani.
In Romania, limita de varsta de la care un minor raspunde penal pentru faptele ilicite comise este de 16 ani .Astfel, un minor care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, iar un minor care are varsta cuprinsa intre 14-16 ani raspunde penal numai daca se stabileste ca a savarsit fapta cu discernamant, deci este responsabil pentru aceasta fapta.De la varsta de 16 ani in sus se apreciaza ca tanarul are discernimant, deci, poate raspunde penal pentru actele savarsite.
Asa cum rezida din rezultatele numeroaselor studii, majoritatea tulburarilor de conduita la copii si tendintele acestora spre comiterea unor acte deviante sunt determinate de conflictele si neintelegerile dintre parinti.Aceste conflicte servesc drept modele pentru utilizarea agresivitatii si ostilitatii in scopul rezolvarii propriilor probleme ale copilului si contribuie la incompatibilitatea tehnicilor de educatie parentala.
Toate definitiile date delincventei juvenile, solicita revizuiri si adaugiri, pentru a evita identificarea comportamentelor deviante ale minorilor, normale in perioada adolescentei, cu conduitele infractionale persistente, caracterizate de motivatii antisociale.
1.2.Conceptul de minoritate penala.
Notiunea de delincventa juvenila este strans legata de evolutia codurilor juridice in materie de minorat, in secolele trecute, minorii nu beneficiau de un regim juridic aparte fata de adulti, fiind condamnati si pedepsiti la fel ca si acestia indiferent de varsta.Nu existau nici proceduri speciale de judecare a minorilor si nici facilitati aparte unde acestia sa fie reeducati sau socializati.
Minoritatea penala este un concept cunoscut din timpuri stravechi de unele popoare si care ti-a gasit expresia juridica in legislatia scrisa sau in dreptul cutumiar al primelor organizatii statale.Cu toate ca in aceasta privinta toate informatiile sunt lacunare sau incerte, se poate spune ca inca din cele mai vechi timpuri copilul si, intr-o oarecare masura, adolescentul au fost considerati o categorie juridica distincta, cu drepturi si raspunderi limitate.
Dreptul minorului, ca ansamblu coerent de norme juridice isi are originea in vechile legislatii penale, care atenuau raspunderea copiilor si adolescentilor pentru savarsirea anumitor fapte considerate infractiuni.Criteriul de varsta este luat in considerare doar ca element de compozitie al pedepsei in cadrul unui sistem de drept bazat pe justitia privata, in care ideea de reparare a prejudiciului prin raspundere si prin echivalenta pedepsei cu paguba suferita este predominanta.De exemplu, in dreptul vechilor evrei, atenuarea unei pedepse in cazul unei fapte comise de un copil este determinata de considerente strict obiective, care aveau in vedere capacitatea de munca a vinovatului.
Legislatia babilioniana (Codul lui Hamurapi) face raspunzator pentru un prejudiciu nu pe cel care l-a cauzat, ci persoana care este mai apta sa dea o satisfactie materiala victimei sau rudelor acesteia.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Raspunderii Penale a Minorilor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!