Sistemul legislativ și elementele lui structurale

Cuprins referat Cum descarc?

1. Introducere 3
2. Notiunea de sistem legislativ, elementele lui structurale ..4
3. Coraportul sistemeului legislativ cu sistemul juruduc si sistemul de drept ...9
4. Concluzii ..10
Bibliografie ..11

Extras din referat Cum descarc?

1. Introducere
Actualitatea subiectului abordat este evidenta prin faptul ca orice student de la Facultatea de Drept are nevoie de a cunoaste legislatia, sistemul legislativ fiind o totalitate a tuturor actelor normativ -  juridice care sunt in vigoare intr-un stat, amplasate intr-o anumita consecutivitate logica.
Din titlul acestei lucrari rezulta ca este vorba de o clasificare, de o tipizare, de o diferentiere a unui tot intreg. Clasificarea este o operatiune logica, utilizata sistematic de legiuitori, de doctrinari si de practicieni juristi, prin care ei dezvaluie, scot in evidenta anumite clase, grupuri, categorii dintr-un tot intreg. In cazul nostru, e vorba de a studia si de a face ordine in sistemul existent al sctelor normativ -  juridice ( sistemul legislativ) din Republica Moldova.
Valoarea practica a temei date consta in initierea tanarului jurist in studierea dreptului si formarea unei imagini concrete despre sistemul actelor normative dintr-un stat, ceea ce va permite de a pricepe clasificarea si modul de formare si elaborare a acestora, acesta fiind si scopul principal al lucrarii date. 
2. Notiunea de sistem legislativ, elementele lui structurale
Sistemul legislativ este totalitatea actelor normativ juridice elaborate, adoptate si asigurate de catre organele competente ale statului, in vederea reglementarii relatiilor sociale. Elementele care asigura unitatea si coeziunea sistemului legislatiei sunt actele normativ-juridice. In acte normative sant configurate normele juridice, ca reguli abstracte de conduita sociala, si adresate pe aceste cai destinatarilor. Actele normative se clasifica in baza criteriilor, dupa cum urmeaza:
a. Forta juridica. In dependenta de acest criteriu, deosebim legi (acte normative cu forta juridica primara) si acte normative subordonate legii (acte normative cu forta juridica secundara: decrete, hotarari, regulamente, instructiuni, decizii, dispozitii etc.); 
b. Nivelul autoritatii publice emitente si aria de actiune. In dependenta de acest criteriu, deosebim acte normative ale autoritatilor publice centrale (acte normative republicane), care actioneaza pe intreg teritoriul statului si acte normative ale autoritatilor publice locale (acte normative locale), care actioneaza exclusiv in raza teritoriala a organului emitent al administratiei publice locale;
c. Dupa organul emitent de stat. In dependenta de acest criteriu, deosebim acte normative ale Parlamentului (acte normative legislative), acte normative ale Presedintelui R. Moldova, acte normative ale Guvernului, acte normative ale Ministerelor, actele normative ale Serviciilor de stat si altor organe ale administratiei publice centrale de specialitate, actele normative ale Consiliilor locale etc. (acte normative administrative);
d. Diviziunea dreptului in public si privat. In dependenta de acest criteriu, deosebim acte de drept public si acte de drept privat;
e. Diviziunea dreptului in intern si international. In dependenta de acest criteriu, deosebim acte de drept intern si acte de drept international;
f. Diviziunea dreptului in material si procesual, deosebim acte de drept material si acte de drept procesual;
g. Dupa gradul de generalitate, deosebim acte normative cu caracter general, acte normative cu caracter special si acte normative cu caracter exceptional;
h. Dupa finalitatea acului normativ, deosebim acte normative creatoare de drept si acte normative interpretative de drept.
Potrivit Legii nr.780/27.12.2001 privind actele legislative, "actele legislative sunt acte adoptate de unica autoritate legislativa a statului in temeiul normelor constitutionale, conform procedurii stabilite de Regulamentul Parlamentului, de alte reglementari in vigoare, si ocupa pozitia cea mai inalta in ierarhia actelor normative din R. Moldova. Din categoria actelor legislative fac parte, in conformitate cu art. 2 al Legii 780-XV: 
a) Constitutia Republicii Moldova si legile constitutionale;
b) legile organice si legile ordinare; 
c) hotaririle1 si motiunile.2 
Trasaturile actului legislativ, conform art. 3 al Legii 780-XV, sunt: a. caracterul statal; b. caracterul coercitiv; c. caracterul general si impersonal. 
"Actul legislativ trebuie sa respecte conditiile legalitatii, accesibilitatii, preciziei si, odata intrat in vigoare, este executoriu si opozabil tuturor subiectelor de drept. 3
In art. 5 al Legii nr. 780-XV, legiuitorul arata conditiile generale obligatorii ale actului legislativ, pe care le apreciem si ca finalitati ale actului legislativ: 
(1) Apararea drepturilor, libertatilor, intereselor legitime ale cetatenilor, egalitatea si echitatea sociala, precum si compatibilitatea cu legislatia comunitara constituie o conditie obligatorie a oricarui act legislativ.

Fisiere in arhiva (1):

 Sistemul legislativ si elementele lui structurale.docx

Bibliografie

1. Andrei Negru, Teoria Generala a Dreptului si Statului in definitii, interpretari, scheme, Chisinau, 2018
2. B. Negru, A. Negru, Teoria Generala a Dreptului si Statului, Chisinau, 2017
3. Gheorghe Avornic, Tratat de teoria generala a statutului si dreptului: in doua volume, Chisinau, 2009
4. Constitutia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, cu modificari si completari din 29.06.2006.
2. Legea privind actele legislative (nr.780-XV, 27 decembrie 2001)// Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14 martie 2002, nr.36 - 38, p.12 - 22.
3. Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale (nr. 317-XV, 18 iulie 2003) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 3 octombrie 2003, nr. 208 - 210, p.5 - 22.
4. Gheorghe Avornic, Teoria generala a dreptului. Manual. Chisinau: Editura Cartier juridic, 2004, 656 p.
5. M. Djuvara, Teoria generala a dreptului: enciclopedia juridica; Drept rational, izvoare si drept pozitiv. Bucuresti: Editura All, 1995. 608 p.
6.I. Dogaru,Gh. Danisir, Teoria generala a dreptului. Bucuresti: Editura stiintifica, 1999. 466 p.
7. D. Mazilu, Teoria generala a dreptului. Bucuresti: Editura All Beck, 1999. 350 p